Sectorul Râșcani din Chișinău este un cartier dezvoltat cu infrastructură bună, transport, magazine, licee și universități. Dar care este istoria acestui sector? În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, documentele atestă existenţa unui sat pe malul drept al Bâcului care avea hotar comun cu moşia Chişinăului. În alte documente de mai târziu găsim şi denumirea acestui sat – Visterniceni.

În 1772, unul din reprezentanţii familiei Rîşcanu şi anume, Constantin Rîşcanu a devenit posesorul părţii de sud – est a moşiei Visterniceni. În urma căror evenimente Constantin Rîşcanu şi-a satisfăcut ambiţia rămâne încă o enigmă, deoarece în lista boierilor făcută de către Dimitrie Cantemir în lucrarea sa Descrierea Moldovei nu găsim familia Rîşcanu. Cert este însă că deja în 1800 fiul lui Constantin Rîşcanu, Dumitru, era stoln / rang boieresc / şi avea în stăpânire jumătate din moşia Visterniceniului, precum şi moşiile Bubuieci, Chiţcani şi Poşta Veche, localităţi cuprinse actualmente în hotarele Chişinăului.

Istoria modernă a sectorului Rîşcani începe la 12 aprilie 1941, când prin Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM oraşul Chişinău a fost divizat în trei raioane: Lenin, Krasnoarmeisk şi Stalin / actualmente sectorul Rîşcani. În perioada celui de al Doilea Război Mondial executivele raionale şi-au suspendat activitatea. Primele alegeri au avut loc abia în 27 decembrie 1947. În 28 noiembrie 1961 raionul Stalin a fost redenumit în raionul Octombrie. În componenţa raionului au fost incluse  sovietele săteşti Rîşcani şi Munceşti.

Din 25 septembrie 1991 în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 535 „Cu privire la funcţionarea Primăriei oraşului Chişinău în perioada de tranziţie la noua diviziune teritorial – administrativă” organul executiv al oraşului devine Primăria, iar comitetele executive ale celor cinci soviete raionale de deputaţi ai poporului sunt organizate în preturi cu revederea denumirii lor, inclusiv a raionului Octombrie în sectorul Rîşcani, ca subdiviziune a Primăriei municipiului Chişinău.

În componenţa sectorului Rîşcani întră câteva unităţi administrativ – teritoriale autonome: oraşul Cricova şi Stăuceni; comuna Ciorescu cu satele: Ciorescu, Făureşti şi Goian ; comuna Grătieşti cu satele: Grătieşti şi Hulboaca.   Sectorul Rîşcani este o unitate administrativă, economică şi culturală a municipiului Chişinău, situată în partea de Nord – Est a capitalei pe o suprafaţă de 52,93 km2.

Bulevardul Moscova (sau Moscovei, până în 1992 bd. Moskovski) se află în sectorul Râșcani și este cuprins între Piața Alecu Russo și Piața Sankt-Petersburg. Are o lungime de 1,7 km. A apărut în anii ’60-’70 ai secolului trecut, când au fost construite primele blocuri de locuit din piatră a câte 5-9 nivele. În deceniul următor au fost edificate blocuri de locuit cu 9 nivele, amplasate de-a lungul bulevardului, și cu 16 nivele, la intersecții. Perspectiva bulevardului este încheiată de blocurile de studii ale Universității Tehnice din Moldova. De-a lungul bulevardului se mai află un restaurant McDonald’s, supermarket-uri și alte edificii cu utilitate social-economică, cât și un parc-memorial.

 

Parcul „Afganez” din sectorul Râșcani

Aceasta este denumirea neoficială a parcului amplasat în centrul sectorului Râșcani, inima căruia îl constituie Complexul Memorial “Feciorilor Patriei – Sfântă Amintire” edificat în memoria celor ostașilor căzuţi în războiul din Afganistan 1979-1989.

Complexul reprezintă o sculptură mătreaţă a mamei îndurerate şi piloni de culoare albă, ce privesc spre cer. La nivelul de cinci metri de la pământ, pilonii unesc o coroana de spini din bronz. În jurul monumentului sunt instalate plăci de granit cu numele soldaţilor căzuţi. Înălţimea monumentului este de 15 metri.

Monumentul a fost ridicat în anul 2007, iar autorii proiectului sunt arhitectul V. Eremciuc și sculptorul B. Dubrovin. În jurul memorialului se întinde o cascadă de fântâni.

O intersecție importantă în sectorul Râșcani este intersecția bulevardului Moscovei cu strada Miron Costin. Odată cu căderea Uniunii Sovietice, străzile din Chișinău, dar și alte orașe ale țării au fost redenumite după numele personalităților culturii românești.

 

Miron Costin a fost un cronicar român din Moldova, unul dintre primii scriitori și istoriografi din literatura română. Boierul moldovean a făcut studii la colegiul iezuit de la Bar, în Polonia, a fost unul dintre cei mai interesanți umaniști târzii pe care i-am avut în secolul al XVII-lea. Opera sa de cronicar, de istoriograf, Letopisețul Țării Moldovei (1675), ca și De neamul Moldovenilor, este dublată de o gândire umanistă, filosofică, vizibilă fragmentar în poemul Viața lumii și răspândită pretutindeni în judecarea epocii sale și în concepția istorică.

 

Intersecția str. Alecu Russo cu bulevardul Moscovei este una importantă, aceasta făcând legătura cu sectorul Ciocana din capitală, dar și Buiucani.

Alecu Russo s-a născut pe data de  17 martie 1819, Chișinău, Imperiul Rus – d. 5 februarie 1859, Iași, Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești. A fost poet, prozator, eseist, memorialist și critic literar român (originar din Basarabia), ideolog al generației de la 1848. Este autorul volumului Cântarea României, tipărit anonim. Fără a revendica vreodată explicit această operă, a furnizat unul dintre cele mai cunoscute litigii de paternitate literară din istoria literaturii române. A participat la Revoluția de la 1848 din Moldova, după care a luat parte la Marea Adunare Națională românească de la Blaj din 3/15 mai 1848 și la adunarea de la Lugoj din 15/27 iunie 1848. A fost arestat la Dej și întemnițat la Cluj. A militat pentru Unirea Principatelor Române. A murit de tuberculoză și este înmormântat la Biserica Bărboi din Iași.

Voi ce părere aveți despre acest sector?

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: