Raionul este situat în sud-vestul țării, la graniță cu România, de-a lungul râului Prut. Se învecinează cu raionul Leova la nord, Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia la est și Cahul la sud. Se află la 120 de km distanță față de capitala Chișinău. Raionul are în componență 51 de localități (orașul Cantemir și 50 de sate), structura teritorial-administrativă fiind formată din 27 de comune. 

În conformitate cu Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești din 23 martie 1977 și Hotărârii Sovietului de miniștri al RSSM din 1 aprilie 1977, nr .131 în legătură cu formarea raioanelor Cantemir, Cutuzov, s-a format raionul Cantemir cu centrul în orașul Cantemir cu toate structurile raionale.
Specialiștii în domeniu spun că, pe locul de astăzi al orașului Cantemir a existat un sat încă din vremea cuceririi Daciei de către Imperiul Roman, între 106-376 e.n. Așezarea însă, în anul 375 a fost arsă după invazia hunilor. Pe vatra părăsită s-au găsit vase de lut și alte obiecte tipice pentru epoca romană (secolele II-IV). În anul 1967, în zonă, a fost atestată unitate administrativă, localitatea la 6 aprilie 1973 cu numele distinsului scriitor, savant și domnitor al Moldovei, Dimitrie Cantemir.
Anual, pe data de 6 aprilie este sărbătorită Ziua orașului Cantemir.

O pagină de facebook care relatează câteva obiective turistice din Cantemir poate fi urmărită aici.

Dar care sunt obiectivele turistice din raionul Cantemir?

Satul Gotești

Goteşti este o localitate din raionul Cantemir. Satul are o suprafaţă de circa 4.33 km2. Localitatea se află la distanța de 18 km de orașul Cantemir și la 138 km de Chișinău și a fost menționat documentar în anul 1546.

În satul Gotești există acest izvor cu ape sulfuroase? Cantitatea de gaze şi sulf este atât de mare, încât apa arde la propriu și se aprinde de la un singur chibrit. Apa acestui izvor are proprietăţi curative excepţionale, așa că, îți notezi în agendă, ca în perioada caldă să te scalzi aici.

Mai multe imagini din localitate, pot fi văzute aici.

Pichetul Vechi, „Bătălia de la Țiganca” 1941.

Țiganca este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Cantemir, Republica Moldova. Aici se află un cimitir dedicat soldaților români căzuți în 1941 (Frontul de Răsărit din al Doilea Război Mondial).

Pichetul Vechi din raionul Cantemir a fost un punct strategic de apărare și atac în cel de-al doilea război mondial. Acest pichet păstrează și până în prezent acea stare de acțiune și pericol.

 

Cimitirul de Onoare al Ostașilor Români de la Țiganca se află în sudul Republicii Moldova, pe teritoriul raionului Cantemir, la marginea localității Stoianovca. Cimitirul a fost inaugurat în anul 2006 în prezența Regelui Mihai I și a familiei regale, fiind prima vizită în Republicii Moldova. În acest cimitir sunt înhumaţi 1.020 de eroi români, căzuţi în luptele din iunie-iulie 1941 de pe linia Prutului, pentru redobândirea Nordului Bucovinei şi a Basarabiei, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

 

Proiectul de reconstrucţie a Cimitirului de Onoare de la Ţiganca a fost lansat de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, la 9 iunie 2005. Istoria spune că luptele dintre trupele ostașilor români și ostașii sovietici au fost crâncene, pe Prut se formaseră poduri din trupurile românilor împuşcaţi de sovietici, iar apa râului era roşie de la atâta sânge.

Cimitirul Românesc de Onoare de la Stoianovca.
Se află în localitatea Stoianovca, la 2 km de orașul Cantemir. Este un cimitir militar, unde au fost înhumate rămășițele pământești ale ostașilor și ofițerilor români, 1020 de eroi căzuți în luptele din iunie-iulie 1941. Realizatorul proiectului de refacere și reconstrucție a cimitirelor din afara granițelor României este Oficiul Național pentru Cultul Eroilor din România. Cimitirul Românesc de Onoare de la Țiganca a fost inaugurat pe 1 iunie 2006, zi în care a fost marcată și prin prima vizită a Regelui Mihai pe pământul Basarabiei, însoțit de membri ai familiei regale.

Casa memorială „Nicolae Sulac” din satul Sadîc
A fost deschisă în anul 2006 în localitatea Sadîc din raionul Cantemir. Muzeul se află la 82 km de Chișinău. Casa memorială a fost ridicată pe locul în care a copilărit marele interpret Nicolae Sulac, dupa modelul locuințelor țărănești din acea perioadă. A fost clădită din chirpici, are pereții văruiți și pragul din lut, fiind compusă dintr-o tindă și două camere.
Din 2006, când și-a deshis ușile, aceasta urma să primească turiști și să găzduiască, o dată la doi ani, un festival de muzică în memoria lui Nicolae Sulac.

Nicolae Sulac s-a născut pe data de 9 septembrie 1936, în satul Sadîc, fostul județ Cahul. A decedat pe data de 8 aprilie 2003, la Chișinău. Nicoale Sulac a fost un cântăreț de muzică populară din Republica Moldova.

De-a lungul carierei sale interpretul a cântat șlagărele „Ce frumos mai cânta cucul”, „Tinerețe-tinerețe”, „Foaie verde magheran”, „Când tata va veni”, „Floarea lui Sulac”, doinele „Miorița” și „Doina de jale”, „În pădurea de la Prut” și altele.

 

 

Muzeul de Istorie, Etnografie și Studierea Ținutului din Tartaul
Muzeul de Istorie, Etnografie și Studierea Ținutului din Tartaul este unul dintre cele mai importante muzee din raionul Cantemir. Muzeul a fost fondat în anul 1989 în incinta școlii din Tartaul, iar acum este situat în centrul localității și se află într-un spațiu renovat.
Muzeul de Istorie, Etnografie și Studierea Ținutului dispune de circa 1496 de exponate, dintre acestea fiind: documente istorice – 400, obiecte numismatice – 351, obiecte tehnice – 260, fotografii – 173, obiecte etnografice – 166 și alte materiale ce țin de studierea ținutului natal. Din obiectele muzeului 123 de piese au fost computerizate. Muzeul de Istorie, Etnografie și Studierea Ținutului expune vestigii ale trecutului și dă mărturie despre traiul, munca și viața culturală a băștinașilor.
Este un muzeu cu multe obiecte și obiceiuri ce țin de trecutul strămoșilor noștri. Pot fi admirate și câteva icoane pictate pe lemn, vechi de aproape trei secole, care s-au păstrat chiar și după ce vechea biserică a satului a ars.
Pagina de facebook a muzeului poate fi urmărită dacă dați cerere de prietenie. O să vă placă postările lor. Muzeul de Istorie din Tartaul romovează și datinile din localitate.
Vinăria Țiganca sau Gitana Winery (s. Plopi)
În anul 1999, familia Dulgher a achizitonat fabrica de vinuri „Tiganca” din satul Plopi. Deși era într-o stare dezastruoasă, vinaria era dotată cu cel mai important element pentru a produce un vin de calitate – beciuri subterane cu temperaturi constante atât vara cât si iarna, oferind vinurilor o maturare decenă.
Aici are loc vinificarea, îmbutelierea și maturarea vinului până la distribuţia lui comercială. În momentul achiziţiei, crama se afla într-o stare dezastruoasă, din cauza managementului defectuos din timpul perioadei sovietice. Toate vinurile de marca Gitana Winery sunt: Surori, La petite Sophie, Lupi, Saperavi, Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteasca regală, Riesling de Rhein, iar, în curând, şi noul cupaj cu formulă inedită – Risling de Rorbach Cru.
Plantaţiile de viţă de vie deţinute de Vinăria Țiganca fac parte din regiunea viticolă Valul lui Traian, într-un areal ce cuprinde localități din raioanele Leova, Cantemir, Cahul, Comrat, Ciadîr-Lunga, Taraclia și Vulcănești. Suprafața totală a regiunii include 43.203 hectare de viță-de-vie, dintre care, în acest moment, 360 ha se află în proprietatea Vinăriei Țiganca. Trebuie menționat faptul că Vinăria Țiganca este într-un proces constant de extindere a podgoriilor sale, acordând o mare importanţă cultivării soiurilor de struguri autohtoni. Crama își dorește să renască tradiția cultivării strugurilor destinați vinurilor licoroase, care au contribuit de-a lungul timpului la creşterea renumelui Moldovei peste hotare.
Pagina de facebook a vinărie poate fi urmărită aici.
Lunca inundabilă de lângă Antonești
Lunca inundabilă de lângă Antonești este o arie protejată, situată la vest de satul omonim din raionul Cantemir, Republica Moldova. Are o suprafață de 93,6 ha. Obiectivul este administrat de Întreprinderea Agricolă „Drujba”.

Rezervația cuprinde un sector de luncă inundabilă a Prutului, parțial acoperită de apă și mlaștini. Se întâlnesc specii de animale rare: lebăda, lopătarul, vidra. La baza malului autohton sunt izvoare cu apă potabilă.
Rezervația peisagistică Chioselia
Rezervația peisagistică Chioselia este o arie protejată, situată la nord-vest de Chioselia din raionul Cantemir, Republica Moldova (ocolul silvic Baimaclia, Chioselia, parcelele 35-38). Are o suprafață de 307 ha. Obiectul este administrat de Gospodăria Silvică de Stat Iargara. Este cea mai sudică rezervație peisagistică din republică.
Este o pădure bine păstrată de stejar pedunculat cu amestec de stejar pufos. Poienele găzduiesc mai multe plante rare tipice zonei balcano-mediteranene, precum ruscuța, brândușa, albăstrița Angelescu.

Rezervația peisajeră „Codrii Tigheci”.

Rezervația peisajeră „Codrii Tigheci” este arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafață de 2519 ha, între satele Lărguța și Capaclia, ocolul silvic Cantemir, Tigheci raionul Cantemir. Pe teritoriul rezervației se întâlnesc 9 specii de plante rare incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Aici se întâlnesc diferite specii de plante: albăstrița, dumbrăvița purpurie, căpșunița roșie, ghiocelul, bujorul străin. Unele din aceste plante sunt scrise în cartea roșie, fiind pe cale de dispariție: ghiocelul, căpșunița roșie și bujorul străin. Există și arbori pe care rar îi întâlnim, stejarul pufos, scumpia și altele.

 

Aici a existat și o mănăstire cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, iar acum, în acel lor se află o răscruce. În Codrii Tigheciului puteți să vă opriți și la Fântâna Zânelor, o fântână ce a rămas acolo de când era Mănăstirea.

Aceste locuri au aparținut domnitorului Constantin Cantemir, tatăl lui Dimitrie Cantemir.. Plină de istorie, rezervația „Codrii Tigheci”, așteaptă încă să fie descoperită, acest pământ păstrează multe valori spirituale și merită să devină un Parc Național.

Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” Cociulia

Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, Cociulia a fost întemeiată în anul 1997, pe locul unei mănăstiri din care s-au păstrat doar câteva ruine, ce dau mărturie că aici s-a slujit multă vreme Sfânta Liturghie.
În prezent, credincioşii din satele învecinate ajută noua mănăstire care, provizoriu, îşi desfăşoară rânduiala slujbelor într-un mic vagon aflat lângă ruinele vechii mănăstiri, despre care nu s-au păstrat documente.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: