Spectacolul „Fazanul” este o comedie – calambur sprintenă, modernă și în pas cu vremurile pe care le trăim. Teatrul Republican „Luceafărul” este acela care sparge tiparele, cu abordare nouă, în stil „Tiktok”, a artei teatrale. Aici jocul scenic este despre cotidian, lumesc și monden. O oglindă a zilei de ieri: pentru spirite tinere și zvăpăiate.

Titlul este inspirat din jocul Fazan – un joc de cuvinte de abilitate mintală pentru doi sau mai mulți jucători, unde cel care pierde, primește titlul de Fazan. Spectacolul, în regia lui Slava Sambiș, realizat după un text al dramaturgului francez Georges Feydeau, este plin de controverse, răsturnări de situație și șiretlicuri. Ca un tablou fidel al socieții franceze, unde adulterul este la el acasă, „Fazanul” prezintă moravurile familiilor moderne. Stilul comediilor franceze, cu personaje care intră și ies pe uși și  cu confuzii frumoase menite să fie extrem de hazlii este întregit de coreografie unică și muzică amuzantă. Fiind considerată o piesă pentru teatrul de bulevard, uimește în special jocul actorilor care este asumat, dus pânâ la capăt, efervescent, viu și oricât de alert cere publicul.

Rar mi-a fost dat să văd comedii la care s-a râs atât de mult. Un delir frumos cuprinde întreaga sală, toți sunt acolo, trăind împreună cu actorii calamburul perpetuu. Este o comedie lejeră, care dă multă stare de bine și drive.

Odată dezlănțuită, nebunia e la ea acasă! Avem în scenă o trupă de tineri actori aleși pe sprânceană, nebuni și buni; asumați și cu caractere bine clădite. M-au mai încântat decorul minimalist, cu o cromatică contrastantă, costumele inedite în nuanțe de alb – negru, verde – roșu etc. care-s sunt culori complementare atemporale), faptul că decorul remâne neschimbat ne durata întregului spectacol, precum și procedeele regizorale delicioase.

Piesa ne dezvăluie abia într-un final cine e adevăratul Fazan.

Recomand acest spectacol celor care vor să uite de lumesc și să se detașeze complet într-o seară minunată de weekend.

Distribuie articolul: