Studiul AGEPI cu suportul Proiectului UE a identificat circa 70 de produse cu potențial de certificare cu „Indicație geografică”, „Denumire de Origine protejată” sau „Specialitate Tradițională Garantată”. Până acum au primit certificarea doar câteva dintre ele, iar altele 7 sunt gata să se pornească pe acest drum. Aflăm care este potențialul de export de la specialiștii Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală și analizăm experiența practică a unuia dintre cei mai mari producători de dulcețuri din Republica Moldova.

„La moment putem să ne bucurăm sau să ne mândrim cu aceea că avem deja înregistrate 10 indicații geografice și denumiri de origine cu acte în regulă. Majoritatea țin de domeniul vinicol, dar și a băuturilor spirtoase. Mai avem încă trei care sunt din alte domenii: e vorba despre Dulceața de petale de trandafir de la Călărași și Ceaiul de Zăbriceni, Brânză de Popeasca. Ne putem mândri cu ele și putem anunța consumatorul că ele sunt pe piață și pot fi deja consumate”, spune Simion Levițchi, șef Direcție mărci și design industrial AGEPI.

Denumiri de Origine: Vinurile de Ciumai, Vinurile de Romanești

Indicații Geografice vinicole: „Valul lui Traian”, „Codru”, „Ștefan Vodă”

Băuturi spirtoase: Divin și Rachiul de caise de Nimoreni.

Alte 3 IGP-uri sunt: Dulceața din petale de Trandafir de Călărași, Ceaiul de Zăbriceni, Brânză de Popeasca. Am fost la Călărași pentru a ne convinge de calitățile celebrului produs și a afla cum încearcă producătorul să pătrundă pe piața internațională.

„De ce am ajuns la Petale de Trandafir? Practic am vrut cumva să fim mai originali prin acest preparat, nu avem prea mulți producători în RM de dulceață de trandafir, iar zona în care producem noi este specifică, microclima specifică si avem un produs mai deosebit. Faptul că trandafirul se cultivă aici, este recoltat în stare proaspătă, dulceața nu conține alți aditivi sau substituitori – obținem un produs specific”, ne-a povestit Mihail Vladicescu, președintele Asociației Producătorilor de Dulceață de Trandafir

„Noi exportăm așa produs, însă piața internațională nu e un vacuum. Trebuie să îl promovăm, mergem cu el pe la diverse expoziții și tindem să creăm în Moldova, precum este un drum al mierii, un drum al trandafirului. Mai dăruim dulceața, vor mai veni turiștii acum, care sperăm să o ia, deja mai multe restaurante au inclus dulceața aceasta în meniu, încep să o comande”, mai spune producătorul de conserve și dulcețuri.

Potențialul de export al produselor cu IGP, DOP și STG este unul destul de mare, mai cu seamă că dreptul de protecție conferit de aceste certificări este unul recunoscut internațional, în baza mai multor convenții semnate de statul nostru.

„Este bine să subliniem că în baza acordului de asociere RM-UE o componentă aparte o are protecția reciprocă a indicațiilor geografice. Deci Guvernul a avut grijă ca, fără implicarea altor costuri și eforturi suplimentare, sistemul IGP, DOP și STG să fie protejat la nivelul comunității Europene. O bună parte din vinuri și divinuri deja sunt la export, pe piețele externe, nu doar în comunitatea Europeană”, nea mai explicat Simion Levițchi, șef Direcție mărci și design industrial AGEPI.

Acest reportaj apare în cadrul campaniei de promovare a produselor tradiționale moldovenești cu Indicație Geografică, Denumire de Origine și Specialitate Tradițională Garantată „Autentic Moldovenesc”, lansată de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), cu finanțarea Proiectului UE „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală” în Republica Moldova.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: