Râul Nistru a înregistrat un nou minim istoric, nivelul apei coborând la unul dintre cele mai scăzute valori de când se fac măsurători.

 

Seceta din ultimii ani, schimbările climatice și defrișările din Carpați au dus râul la o stare critică. Dacă situația nu se va schimba în curând datorită precipitațiilor, țara se va confrunta cu o perioadă dificilă cu consecințe directe asupra apei potabile, informează tv8.md citând 1TV.

Potrivit șefului asociației Eco-TIRAS, Ilia Trombițchi, în acest an situația hidrologică pe Nistru este fără precedent. Dacă de obicei în această perioadă nivelul apei în lacul de acumulare Novodnestrovsk ajunge la 120–121 metri, acum este de doar aproximativ 115 metri.

Debit minim admisibil de apă — 100 de metri cubi pe secundă. Dacă acest indicator scade sub această valoare, nu se vor putea asigura nici măcar nevoile gospodărești de bază. Pentru funcționarea normală a ecosistemelor este necesar un volum mult mai mare. În 2024, hidrologii din Moldova și Ucraina au convenit să mențină debitul minim la cel puțin 100 de metri cubi pe secundă, însă în acest an chiar și acest nivel este amenințat.

„Este necesar să calculăm ce cantitate de apă se poate reține și ce debit se poate asigura. Este evident că, cel mai probabil, acesta nu va depăși 100 de metri cubi pe secundă — acesta este nivelul minim pentru nevoile populației și economiei, dar este insuficient pentru funcționarea normală a ecosistemului râului. În astfel de condiții, Nistrul nu se poate autocurăța normal, iar peștele nu poate trăi într-un mediu normal. Este un volum extrem de mic de apă”, a subliniat Trombițchi.

Experții accentuează că pentru refacerea râului este necesară o reîmpădurire activă, începând cu Carpații, unde își are izvorul Nistrul, și pe tot parcursul său — în Ucraina și Moldova. Pădurile joacă un rol cheie: ele acumulează și rețin umiditatea, reglează scurgerea apei și reduc riscul scăderii nivelului râurilor.

Potrivit lui Trombițchi, refacerea pădurilor ar fi trebuit să înceapă încă acum 30 de ani, când regimul hidrologic era mai stabil, iar solurile rețineau mai bine umiditatea. Acum, pe fondul secetelor tot mai lungi și intense, situația a devenit critică.

„Noile plantații nu oferă același efect ca pădurile mature cu copaci de vârste diferite, care asigură funcții ecologice complete. Totuși, chiar și acestea sunt mai bune decât nimic. Este necesară o revizuire a programelor de reîmpădurire — nu se poate miza pe salcâm, care practic nu are efect ecologic. Trebuie să se planteze specii locale de copaci și să se promoveze împădurirea terenurilor agricole”, a subliniat expertul.

O altă problemă rămâne exploatarea nisipului și pietrișului din albia râului. Exploatarea activă de-a lungul anilor perturbă procesele naturale și reduce capacitatea Nistrului de a se autocurăța. În același timp, rezervele acestor materiale nu se refac.

„Din păcate, de mulți ani din Nistru s-au extras nisip și pietriș, care nu mai vin din amonte din cauza barajelor. Iar acest material natural joacă rolul unui filtru”, a adăugat Trombițchi.

Potrivit prognozelor specialiștilor, chiar și în cazul adoptării unor măsuri, problema deficitului de apă în Nistru poate persista cel puțin 10 ani. Pe termen scurt, principala speranță rămâne reprezentată de precipitații.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: