Să te simți subevaluată la locul de muncă poate avea un impact profund asupra încrederii în sine, a motivației și chiar a sănătății mintale. Femeile, în mod particular, se confruntă frecvent cu acest fenomen, fie din cauza stereotipurilor de gen, a culturii organizaționale, fie din cauza propriilor bariere interioare. Studiile arată că în multe cazuri, contribuțiile lor sunt ignorate sau creditate altcuiva, ceea ce duce la o percepție generală de subapreciere.

Un raport publicat de McKinsey & LeanIn.org în 2023 a evidențiat că femeile sunt mai puțin probabil decât bărbații să primească feedback constructiv, recunoaștere pentru efort sau promovări, chiar și atunci când performează la același nivel. De asemenea, sindromul impostorului, de care suferă în mod disproporționat femeile, le face să ezite să ceară recunoaștere sau să se autopromoveze, alimentând cercul vicios al subevaluării.

Psihologii organizaționali subliniază că subevaluarea cronică la locul de muncă poate duce la burnout, anxietate și demotivare. Când eforturile nu sunt recunoscute, angajata poate simți că nu are control asupra carierei sale și își pierde interesul pentru dezvoltare profesională. Studiile efectuate de Harvard Business Review arată că lipsa recunoașterii este unul dintre principalii factori care determină demisia angajaților valoroși, în special a femeilor din poziții de conducere.

Răspunsul la subevaluare nu trebuie să fie o reacție emoțională, ci o strategie conștientă de autoafirmare. Primul pas este documentarea performanței – păstrarea unei evidențe clare a contribuțiilor, a feedback-ului pozitiv și a rezultatelor măsurabile. Această documentație poate fi baza unei conversații constructive cu managerul. În loc să formulezi nemulțumiri, e mai eficient să exprimi clar ce ai realizat și ce așteptări ai în raport cu recunoașterea sau dezvoltarea ta profesională.

Comunicarea asertivă joacă un rol esențial. În loc de pasivitate sau agresivitate, este important să îți exprimi punctul de vedere într-un mod ferm, dar respectuos. Un studiu realizat de Universitatea din California arată că angajații care își susțin punctul de vedere cu argumente concrete și într-un ton calm sunt percepuți ca fiind mai competenți și mai demni de încredere.

O altă strategie este cultivarea unei rețele de sprijin intern – colegi, mentori sau alte femei care se confruntă cu situații similare. Acest tip de susținere ajută la validarea percepțiilor, reduce sentimentul de izolare și poate crea un cadru informal de advocacy profesional.

În unele cazuri, subevaluarea poate fi un semn că organizația nu oferă un mediu de lucru echitabil sau care să favorizeze creșterea profesională. Dacă feedback-ul lipsește constant, iar perspectivele de promovare sunt inexistente, poate fi momentul pentru o analiză sinceră a opțiunilor, inclusiv schimbarea locului de muncă.

Să răspunzi eficient la subevaluare înseamnă să-ți recunoști propria valoare și să nu o lași să fie dictată de factori externi. Este nevoie de curaj, claritate și o doză de încredere în sine construită pe fapte, nu pe așteptări nerealiste. Iar dacă organizația în care lucrezi nu reflectă această valoare, ai dreptul – și responsabilitatea – să cauți un context în care să fii văzută, ascultată și apreciată pe măsura contribuției tale.

Distribuie articolul: