Mulți părinți își laudă copiii spunându-le frecvent că sunt „deștepți” sau „foarte inteligenți”. Intenția este una pozitivă – încurajarea și creșterea încrederii în sine. Totuși, cercetările din psihologia dezvoltării indică faptul că modul în care lăudăm copiii poate avea efecte neașteptate pe termen lung, mai ales când accentul cade exclusiv pe trăsături „fixe” precum inteligența, și nu pe efort sau strategie.

Ce spun studiile despre lauda inteligenței?

Una dintre cele mai influente cercetări în domeniu este realizată de Dr. Carol Dweck, profesor de psihologie la Stanford University, care a introdus conceptele de growth mindset (mentalitate de creștere) și fixed mindset (mentalitate fixă). În experimentele sale, Dweck a arătat că atunci când copiii sunt lăudați pentru inteligență – „Ești atât de deștept!” – aceștia devin mai reticenți să încerce sarcini dificile de teamă să nu „demonstreze” că nu sunt atât de inteligenți precum li s-a spus.

În schimb, copiii care primesc laude pentru efort – „Se vede că ai muncit mult!” – sunt mai dispuși să accepte provocări și să persevereze în fața obstacolelor. Acest lucru se întâmplă pentru că ei nu își leagă valoarea personală de o calitate percepută ca fiind înnăscută și neschimbabilă.

Lauda care poate deveni o presiune

Când un copil este în mod constant etichetat ca „inteligent”, el poate dezvolta o nevoie de a confirma această imagine. Astfel, poate evita provocările care i-ar putea pune în pericol reputația de copil „deștept”. Studiile arată că, în fața eșecului, acești copii tind să renunțe mai ușor, comparativ cu cei încurajați pentru efort și strategie.

De asemenea, un articol din Child Development (Mueller & Dweck, 1998) a arătat că lauda concentrată pe inteligență poate crește anxietatea de performanță și poate reduce motivația intrinsecă.

Ce tip de laude sunt recomandate?

Psihologii recomandă să ne concentrăm pe lauda procesului, nu a rezultatului. Exemple utile includ:

  • „Ai găsit o soluție interesantă pentru problema asta.”

  • „Îmi place cum ai continuat să încerci, chiar dacă a fost greu.”

  • „Se vede că ai fost atent(ă) și ai gândit pas cu pas.”

Acest tip de feedback dezvoltă autoeficacitatea copilului – încrederea că poate învăța și progresa prin efort și perseverență.

Lauda sinceră, nu excesivă

Lauda are sens atunci când este autentică și legată de un comportament concret. Psihologii avertizează că lauda excesivă sau vagă („Ești cel mai bun din lume!”) poate părea necredibilă și chiar poate duce la scăderea încrederii copilului în propriile abilități.

Un echilibru sănătos înseamnă a observa progresul și a valida efortul, nu doar rezultatele sau etichetele.

A spune unui copil că este „deștept” poate părea inofensiv, dar cercetările sugerează că acest tip de laudă, atunci când este folosit frecvent, poate limita motivația și dezvoltarea rezilienței. Ceea ce contează mai mult este să încurajăm curiozitatea, perseverența și încrederea în capacitatea de învățare. În acest fel, copilul nu doar că își dezvoltă abilitățile cognitive, ci și o atitudine sănătoasă față de efort și provocare.

Distribuie articolul: