A fost de o frumusețe sclipitoare, cu o podoabă capilară fascinantă cu care se mândrea mult. Vestea frumuseții sale a înconjurat pământul, a ajuns chiar și în Orient. Cine a fost, de fapt, împărăteasa Sisi?

Născută pe 24 decembrie 1837, Elisabeta Amalia Eugenia de Wittelsbach, fiica regilor Bavariei, Maximilian Joseph de Bavaria și Maria Ludovica de Bavaria, Elisabeta, sau cum o numeau ai casei – Sisi, este de mică, în ciuda rigorilor de comportament ale acelor timpuri, independentă și rebelă.

Drept urmare, a avut o copilărie fericită și liberă la palatul familial Possenhofen, ocupându-și timpul cu vânătoarea, echitația, poezia și pictura. Acestea erau unicele ocupații care îi plăceau cu adevărat.

La vârsta de 16 ani, face cunoștință cu viitorul împărat al Austriei, prințul Franz Joseph, care trebuia s-o ia de soție pe sora Elisabetei, Helena. Însă Franz rămâne cucerit de naturalețea și felul de a fi dezinvolt al Elisabetei, încât îi cere mâna ei și nu a Helenei. Astfel, la înțelegerea ambilaterală a familiilor regale, zburdalnica și nonconformista Sisi devine în scurt timp, fără voie, împărăteasa Austriei.

Între soții regali domnesc dragostea și pasiunea, lucru rar întâlnit la cuplurile de monarhi. Toată Europa era cucerită de povestea de dragoste sinceră a reginei Elisabeta și a regelui Franz. Nu și soacra Elisabetei, Sophia Frederica, arhiducesa Austriei sau regina-mamă. Aceasta nu a plăcut-o pe Sisi din primele perioade în care a înțeles că nora ei nu se prea grăbește să se conformeze normelor rigide ale curții, ci și din cauza faptului că Sisi nu reușea să aducă pe lume un prinț moștenitor.

Diferite surse istorice abordează în mod divers această clasică problemă, conflictul soacră-noră, conflict în care la mijloc stătea Majestatea Sa Regală, regele Franz Joseph. Unii istorici sunt de părere că regina de fier, Sophie de Bavaria, care, apropo, era mătușa Elisabetei, a fost mult prea nedreaptă cu Sisi, determinând-o pe aceasta să alunece în depresii și tulburări mintale.

Alții afirmă că Altețea Sa Regală s-a înconjurat de oameni total nepotriviți statutului ei, și lăsa caracterul său prost să deterioreze relația dintre ea și regele Franz Joseph, care, cu toate că o iubea mult, dar devenea din cei în ce mai nemulțumit de stilul de viață al consoartei sale.

În consecință, Sisi ajunsese să evite practic definitiv expunerea în public, iar odată cu nașterile copiilor săi i-a fost adus un nou afront – copiii au fost îndepărtați de mamă, pentru că arhiducesa Sophie a considerat comportamentul acesteia nepotrivit pentru educația tinerilor prinți. Stările de apatie ale reginei s-au accentuat mult, mai ales odată cu decesul uneia dintre fiicele sale, Sophia. În afară de Sophia, Sisi a mai avut un fiu și trei fiice: arhiducesa Gisela, prințul Rudolf și arhiducesa Marie Valerie.

Pentru că suferea enorm din lipsa de comunicare cu propriii copii, Sisi încerca să-și consoleze rănile sufletești prin călătorii dese. A iubit, mai ales, Ungaria, țara în care i s-a construit și un monument.

În călătorie și-a întâlnit și moartea tragică. Pe 10 septembrie 1898, Elisabeta era în trecere prin Geneva. Luigi Lucheni, anarhist al timpurilor, a înjunghiat-o pe regina Sisi cu o pilă ascuțită în plină stradă. Luigi inițial îl avea drept țintă pe ducele de Orléans, care nu a mai reușit să vină la Geneva. A aflat, însă, prin spionaj, de prezența reginei în Geneva.

Când s-a petrecut tragicul asasinat, regina, împreună cu doamna sa de onoare unguroaică, Irma Sztaray, se pregătea să urce pe vapor și să plece spre Montreux. Nimeni din start nu a realizat că a fost înjunghiată. Regina a căzut, dar, fiindcă avea un păr bogat și foarte lung, căderea i-a fost atenuată. S-a ridicat și a mers pe vapor, unde și-a pierdut cunoștința.

A fost imediat transportată la hotel, unde s-a stins din viață. Ultimele ei cuvinte au fost „Ce mi s-a întâmplat?”.

Înmormântarea cu mari onoruri a reginei Elisabeta a avut loc pe 17 septembrie 1898, la Viena, în Cripta Imperială.

Mulți dintre contemporani o descriau ca pe o fire depresivă, căreia nu i-a priit deloc curtea de la Viena cu protocolul riguros care o sufoca. Dragostea puternică dintre Sisi și Franz Joseph cu anii s-a răcit, ba chiar s-a ajuns la faptul că Sisi i-a căutat o amantă regelui.

A fost de-o frumusețe sclipitoare, cu o podoabă capilară fascinantă cu care se mândrea mult. Vestea frumuseții sale a înconjurat pământul, a ajuns chiar și în Orient.

Astăzi, doritorii pot vizita la Viena locurile îndrăgite, curtea și încăperile locuite de frumoasa Elisabeta Sisi, precum și grădinile în care se plimba când rămânea singură cu gândurile sale.

Distribuie articolul: