„Fiecare persoană simte acum pe propria piele că nu reușește să facă față cheltuielilor.” Aceasta este declarația făcută de economista Tatiana Iovv în cadrul emisiunii „Puterea a Patra”.

„Dacă pornim de la etimologia cuvântului „economia”, atunci aceasta înseamnă știința despre viață. Și nu în zadar, pentru că presupune ce efecte simte cetățeanul asupra vieții sale în urma activității sau acțiunilor guvernanților, pe care i-a ales. Ce au făcut guvernanții ca să se îmbunătățească viața acelui cetățean. Astăzi, suntem în momentul, în care avem deja 20 de ani, în care mergem spre integrarea europeană. Și iată că am ajuns de la creșterea salariului real din veniturile, pe care le obține cetățeanul din muncă, de la 17% anual în anul 2004 la 1,58% în ultimii patru ani, adică de 10 ori mai puțin.

Am și uitat cifrele de atunci, trăim cu cifrele de azi, dar acum fiecare om simte pe pielea proprie că nu reușește să facă față cheltuielilor crescânde. Cresc și veniturile, dar ele nu ajung pentru achitarea minimului necesar pentru viață”, a menționat Tatiana Iovv.

Referindu-se la împrumuturile făcute de către R. Moldova, dar și la datoria publică a țării noastre, un alt economist, Marin Gospodarenco, a evidențiat cum ar trebui să fie valorificați acești bani.

„Dacă vorbim despre datoria publică și, în mod special, despre datoria de stat a R. Moldova (adică datoria internă și cea externă), atunci aceasta este de 35,2% din Produsul Intern Brut (PIB), ca sumă este de 123 de miliarde de lei, dintre care datoria de stat externă este de 78 de miliarde și cea internă – de 45 de miliarde.

În ceea ce privește împrumuturile pentru anul 2025, Ministerul Finanțelor planifică intrări de circa 10 miliarde de lei și, respectiv, vor fi rambursate 9,5 miliarde de lei pentru creditele, care deja au fost acceptate din anii trecuți.

Unde au ajuns acești bani din împrumuturi: în mare parte, au plecat la acoperirea deficitului bugetar. După părerea mea, acești bani trebuie să plece la infrastructură, la dezvoltarea sectoarelor, care aduc plusvaloare economiei. Mulți dintre cei de la guvernare nu înțeleg aceste aspecte și vorbesc despre împrumuturi ca despre banii, care merg, în special, la acoperirea deficitului bugetar și nu la dezvoltarea economiei per ansamblu. Și aici apare cea mai mare problemă: banii vin în economie, dar se duc pentru acoperirea deficitului bugetar”, a spus specialistul.

Amintim că recent, prim-ministrul Dorin Recean și comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, aflată cu o vizită oficială la Chișinău, au semnat Acordul pentru Planul de creștere a Moldovei, un ajutor financiar de 1,9 miliarde de euro, destinat modernizării instituțiilor, investițiilor și creșterii economice.

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: