Obiectele din plastic reprezintă o problemă pentru mediu și oameni, iar Ziua internațională fără pungi de plastic este un prilej de a demonstra că există alternative sănătoase și lumea poate trăi fără pungi de plastic. Mulți moldoveni folosesc sacoșele care sunt comercializate la aproape orice magazin, în pofida faptului că există o lege care interzice vânzarea pungilor de plastic. Agora.md a încercat să afle ce părere au cetățenii despre lăsatul de bună voie a sacoșelor și ce soluții au ei pentru “punga cu pungi”.

Unii moldoveni spun că renunță ușor, ușor la sacoșe, iar alții așteaptă să fie interzisă comercializarea lor în magazine. „Pentru că magazinele noastre nu renunță la plastic”, spune o femeie.

„Punga o pun în buzunar și când îmi trebuie o folosesc. O port cu mine și o folosesc de mai multe ori”, răspunde un bărbat.

„Nu m-am gândit, dar sincer sunt de acord și o să renunț. Eu chiar am o torbă pe care o port cu mine. Acum am lăsat-o la serviciu. Așa s-a primit, dar renunț”, precizează altă femeie care tocmai a ieșit de la cumpărături.

Eu încerc să le evit, dar astăzi am uitat s-o iau pe cea din pânză”, se justifică alt bărbat.

În același timp, am întrebat trecătorii ce ar trebui de făcut ca oamenii să renunțe la pungile de plastic? „Trebuie să reambaleze în hârtie. Eu nu pot lua două roșii în torbă. Cred că trebuie să se schimbe atitudinea angajatorilor, să mai învețe vânzătorii, deoarece ei refuză uneori să-ți accepte cumpărăturile în plasă. A trebuit să fiu agresivă, deoarece am avut situații când nu mi s-a permis să iau o roșie fără pungă”, povestește Natalia Guranda.

„E clar că se întâmplă. Toată căldura asta globală. Vedeți că și în Europa a fost acum miting ca să renunțăm toți, pentru că e clar că nu se mai poate”, consideră o femeie.

„Să fie mai multe alternative. Să fie mai multe pungi de hârtie”, adaugă un bărbat.

Ecaterina Țăruș spune că „pungile de plastic sunt un gunoi. Noi le folosim câteva minute, iar apoi le aruncăm. Acestea nu pot fi reciclate. Ele se acumulează în natură, se fărămă în bucăți mici, se transformă în microplastic care cauzează boli incurabile. Oamenii suferă și nu-și dau seama că noi consumăm mai mult decât trebuie”.

Referitor la întrebarea unde găsim torbe, fondatoarea proiectului Torbesc a subliniat că „omul trebuie să caute. Sunt alternative. Chiar și la aceeași piață centrală se vând torbe foarte ieftine”. Aceasta menționează că unele magazine au trecut la așa zisele pungi biodegradabile, dar nu toate au trecut la pungi biodegradabile. Dacă sacoșa foșnește atunci nu este biodegradabilă, explică Ecaterina Țăruș care precizează că, de regulă, punga biodegradabilă este de culoare galbenă pastel, nu foșnește și este umedă la atingere.

De Ziua fără pungi de plastic ni se amintește că punga are nevoie de o perioadă de la 100 la 500 de ani pentru a se descompune complet, motiv pentru care are un impact profund negativ asupra mediului.

De la 1 ianuarie 2019, vânzarea celor mai rezistente și groase sacoșe a fost interzisă în Republica Moldova. În anii 2020 și 2021 urmează, treptat, să fie scoase din uz toate pachetele din plastic. Cel puțin asta prevede o lege elaborată de PL în 2016 și votată de precedentul Parlament în 2017. La șase luni de la interdicție, legea care venise să salveze mediul înconjurător este însă nefuncțională. În magazine continuă să se ofere pungi de plastic, iar la piețe vedem la orice pas așa-numitele pungi „calendar” pentru că prevederea care stabilea amenzile – a dispărut din lege. Aproximativ 140 de pungi din plastic. Cam atât folosește, conform statisticilor, fiecare cetățean din Republica Moldova pe parcursul unui an. Pe lângă faptul că au nevoie de sute de ani pentru a se descopune, pungile din plastic emit gaze extrem de toxice în timpul arderii.

Cât are un micron și cum ne dăm seama dacă o pungă poate fi comercializată sau nu. Elena Tacu, EcoVisio, coordonator de program „Activ ECO” ne-a explicat în cadrul evenimentului On&Off the Record „Life in Plastic is Fantastic” cum e cu aceste pungi și care pot fi vândute. „În legea intrată în vigoare, cu referire la 50 de microni, are în vedere pungile foarte groase, de obicei la supermarketurile mari se vând și sunt pungile în care ducem încărcătura mare. Pungile mici, de separare, nu sunt incluse în lege, și la momentul nu sunt vizate”, menționează Elena. Ce ne facem cu plasticul și ce măsuri ar putea fi adoptate pentru a reduce vânzarea și utilizarea sacoșelor s-a discutat la evenimentul „ON&OFF the Record”, organizat în luna iunie de Agora.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: