Problematica drogurilor a constituit şi va constitui în permanenţă una dintre temele dominante ale dezbaterii publice şi ştiinţifice din întreaga lume în dificila încercare de aflare a unor răspunsuri la multiplele şi complexele probleme legate de existenţa umană.

Se constată, că experimentarea cu droguri este un fenomen răspândit printre adolescenţi. Unii experimentează cu drogurile şi se opresc, alţii continuă să le folosească ocazional, fără a avea probleme serioase. Însă alţi adolescenţi devin dependenţi, încep să folosească droguri mai puternice, fără a conştientiza pericolul adevărat al acestui fenomen. Respectiv, la aceşti adolescenţi li se agravează starea sănătății şi ei creează probleme celor apropiaţi.

Majoritatea adolescenţilor cunosc faptul că drogurile sunt dăunătoare pentru sănătate. Cu toate acestea, o parte dintre ei continuă să experimenteze comportamente riscante, condiţionând apariţia multiplelor probleme. Riscurile, la care sunt expuse persoanele cu comportament dependent şi cele afectate de narcomanie, sunt variate ca formă şi intensitate, printre cele mai grave fiind riscul de a degrada din punct de vedere psihologic, familial, social, profesional etc., devenind potenţiale victime ale violenţei şi abuzului sau riscul de a deveni delincvenţi.

Un studiu realizat de către membrii AO Centrul Internațional de Prevenire în Domeniul Adicțiilor (CIPIDA) asupra contingentului de minori şi adolescenţi, care se confruntă cu problemele narcomaniei, denotă faptul, că 76,03% dintre ei nu au o ocupaţie şi nu îşi continuă studiile, preferând mediul criminogen din cartier. Şi numai 23,7% dintre adolescenţii aflaţi sub supravegherea medicală îşi continuă studiile în şcoli şi licee.

Utilizarea drogurilor injectabile a fost relatată în 2,8% cazuri în rândul adolescenţilor, care au experienţă în consumul de droguri. Toţi subiecţii abordaţi prezentau vase sangvine sparte. În cadrul studiului, persoanele intervievate erau în perioada de recuperare (postcură), ceea ce a favorizat obiectivitatea răspunsurilor. Drept punct de pornire în ancheta, pe care s-a bazat studiul, a fost inclusă o întrebare, prin care era verificată atitudinea pacientului faţă de starea personală a sănătăţii. Conform rezultatelor primite s-a constatat că majoritatea pacienţilor şi-au apreciat starea de sănătate ca fiind „satisfăcătoare” – 45,7%; 34,5% – „bună”; 16,4% – „nesatisfăcătoare”, doar 0,3% ca „foarte bună” şi 3,1% nu au putut să-şi aprecieze starea sănătăţii. Niciunul dintre pacienţi nu şi-a calificat starea de sănătate ca fiind „gravă”. Totodată, este necesar de remarcat că la aceeaşi întrebare pacienţii au răspuns diferit în perioada de postcriză şi la internare (la internare au putut fi intervievaţi doar 46,6% din totalul eşantionului). În aceste perioade prevalau răspunsurile „gravă” şi „nesatisfăcătoare”. Deci, aceste aprecieri sunt subiective şi nu relatează starea de facto a sănătăţii persoanei dependente de droguri. Din aceste considerente este necesară o investigaţie somatică completă a acestor pacienţi.

O altă particularitate a sănătăţii persoanelor dependente de droguri este comorbiditatea somatică (infecţioasă şi neinfecţioasă) şi psihică. La momentul anchetării toţi respondenţii au fost examinaţi somatic şi aveau toate analizele necesare de laborator. Răspunsurile au fost corelate cu datele fişelor medicale. Astfel, s-a determinat prezenţa bolilor cronice la 83,8%.

Rezultatele acestui studiu sunt destul de îngrijorătoare.

Drogul începe să fie din ce în ce mai prezent în principalele medii, în care se poate afla adolescentul la această vârstă: anturajul și şcoala. Anume în mediul şcolar are loc un fenomen de imitaţie în grup.

Se cer acțiuni de prevenire a consumului de drog în rândul adolescenților.

În vederea reducerii numărului consumatorilor de droguri printre copii și adolescenţi este necesară atât informarea lor, cât şi cultivarea abilităţilor sociale pentru promovarea fermităţii, comunicării sociale, asertivităţii şi rezistenţei la presiunile sociale negative, dezvoltarea managementului emoţional în situaţii de stres, a abilităţilor şi competenţelor de înfruntare a situaţiilor de risc faţă de consumul de droguri.

AO Centrul Internațional de Prevenire în Domeniul Adicțiilor (CIPIDA) realizează un proiect în acest sens. Proiectul „Educație contra drog” are sloganul „Drogurile nu te lasă doar în afară educaţiei, ci şi în afară vieţii.”

Adolescenții din școlile din țară participă la lecții tematice, unde învață:

Cum îţi dai seama dacă prietenul tău are probleme cu consumul de droguri?

Poţi să-ţi dai seama dacă prietenul tău are probleme cu consumul de droguri, alcool și tutun atunci când observi:

Schimbări în aspect fizic:

  • congestie oculară, pupile mărite sau micşorate;
  • modificări ale apetitului sau ale somnului;
  • pierdere bruscă sau creştere în greutate;
  • aspect fizic deteriorat;
  • tulburări olfactive;
  • tremor, vorbire neclară, coordonare insuficientă.

Schimbări în aspect psihic:

  • comunicabilitate redusă;
  • stări de oboseală;
  • iritabilitate;
  • bufee de tip reactiv;
  • tristeţe;
  • izolare;
  • apeluri la suicid;
  • interese orientate spre consum;
  • probleme de concentrare, atenţie, memorie etc.

Schimbări în aspect social:

  • conflicte cu familia;
  • confruntări cu profesorii;
  • lipsa nemotivată de la ore;
  • scăderea performanţelor sportive de altă dată;
  • scăderea reuşitei şcolare;
  • dispariţia interesului faţă de fostele distracţii: jocuri sportive, ieşiri la un suc, cinema etc.
  • schimbarea cercului de prieteni;
  • modificarea viziunilor, temelor de discuţii.

Atunci când prietenul tău are probleme cu consumul de alcool/tutun TU POŢI INTERVENI pentru a-l opri de a-şi irosi viaţa de dragul drogului. Viaţa este interesantă de a o trăi real şi nu virtual. Fiecare clipă a ei este unică şi irepetabilă.

Încurajează-ţi prietenul: TRĂIEŞTE-ŢI VIAŢA fără drog!!!

Cum să spun „Nu”, dacă prietenul îmi propune să încerc?

Poate şi tu ai prieteni sau ai auzit de colegi care consumă droguri. În mare parte, aceştia sunt împarţiţi în două categorii – cei care consumă droguri legale, gen alcool şi tutun, şi cei care consumă droguri ilegale, gen marijuană, cocaină şi ecstazy. Să-ţi spunem un secret! Toţi cei din a doua categorie au început cu prima!

Orice mod de pătrundere în „lumea consumatorilor de droguri” este unul violent, deşi violenţa se produce nu neapărat fizic. Cel mai adesea aceasta este o violenţă psihologică, bazată pe ignoranţă, umilire şi manipulare.

Ştim că e greu să spui „nu” la infinit şi că prietenii fac glume pe seama ta dacă refuzi să încerci „măcar o dată, să vezi cum e”, dar trebuie să ştii că eşti cu adevărat puternic şi stapân pe propria viaţa dacă alegi să NU faci ca ei. Acesta este adevăratul curaj! Repetă-ţi aceasta în minte şi răspunde cu zâmbete la glumele lor. Asta în cazurile când nu poţi să renunţi cu totul la așa gen de prieteni.

La insistenţele şi provocările prietenilor de a încerca droguri îţi recomandăm „să ţii pe vârful limbii” câteva contraargumente. De exemplu:

Să-i afişezi poziţia de „neconsumator”

  • Am spus nu!
  • Mă simt extraordinar şi fără!
  • N-ai înţeles?! Eu nu consum!
  • Nu am nevoie de dopaj pentru a mă relaxa.
  • Drogurile nu prezintă un interes pentru mine.
  • Nu vreau! Te rog să-mi respecţi alegerea.

Să-i informezi asupra consecinţelor

  • Ficatul meu nu rezistă la două lucruri: alcool şi alimentaţie de tip fast food.
  • Drogurile, alcoolul și tutunul cauzează grave probleme cu sănătatea.
  • Nu-mi pot permite să dăunez sănătăţii proprii.

Să glumeşti

  • Hai să consumăm soluție pentru păduchi? De ce nu?
  • Băutura îmi taie din satisfacţie!
  • Sunt mijloace mult mai eficiente de a-ţi distruge sănătatea.

A spune „Nu” cu riscul de a nu mai fi acceptat într-un grup social este unul dintre paşii către independenţă. Demonstrează prietenilor tăi cât ţii la ei, nu mărind rândurile dependenţilor de droguri din Republica Moldova şi din lume. Ajută-i dacă poţi să scape de această problemă până nu e prea târziu.

Maria Vîrlan, dr., conf. univ., Universitatea Pedagogică de stat „I. Creangă”

Mircea Grecu, Președinte AO „CIPIDA”

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: