Violența este definită ca lipsă de stăpânire în vorbe sau fapte, întrebuințarea forței brutale și încălcare a ordinii legale. Așadar, este un termen cu utilizare largă, specificându-se în mai multe tipuri: violență fizică, violență sexuală și violență morală. Fiecare tip de violență menționate anterior, își are cauzele sale. Din păcate, fenomenul violenței domestice este răspândit pe larg pe teritoriul Republicii Moldva. Cea mai gravă cauză fiind tăcerea, atunci când femeile refuză să vorbească și se tem să se manifeste în fața bărbaților, astfel încercând să prevină un alt act de violență. 

Cine sunt cei care suferă cel mai mult din cauza violenței în familie? Femeile și copiii. O situație banală în contextul violenței în familie este consumul de alcool din partea soțului și a tatălui respectiv. Acest „stereotip” vine și din arta cinematografică, fiind o sumedenie de filme și seriale cu acest concept la bază. Însă, cauzele ce provoacă acest fenomen în familii, sunt mult mai multe decât alcoolul. Pentru a combate această problemă socială, au fost adoptate legi și acte normative.

Conform legii Nr. 45 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, aceasta este definită ca „act de violenţă fizică, sexuală, psihologică, spirituală sau economică, cu excepţia acţiunilor de autoapărare sau de apărare ale altei persoane, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, comise de către un membru de familie în privinţa altui membru al aceleiaşi familii, prin care s-a cauzat victimei prejudiciu material sau moral”.

O altă definiție ne este oferită și de către Centrul de Drept al Femeilor, și anume: „Violenţa în familie este orice act vătămător, fizic sau emoţional care are loc între membrii unei familii. Aceasta poate include un singur episod sau mai multe acte de violență, formând un model de comportament abuziv prin exercitarea controlului. Violența în familie este un comportament intenționat”.

Cine sunt subiecții unui act de violență? Conform articolului 2 din Legea cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, sunt doi participanți: agresorul și victima. Aceștia sunt definiți în următorul mod: agresorul este persoana care comite acte de violenţă în familie, în concubinaj, iar victima este persoana, fie adult sau copil, supusă actelor de violenţă în familie, în concubinaj.

Specialiștii „La Strada” ne oferă și câteva date statistice din care înțelegem cât de solicitat este acest subiect în Republica Moldova și cât de mult se lucrează pentru a preveni această problemă socială cu care se confruntă 60% de femei.

Sursă: lastrada.md

De ce fenomenul violenței în familie este atât de grav și trebuie prevenit?

Această problemă socială servește drept catalizator al unor probleme psihologice, vorbim despre traume și probleme de sănătate. Cunoaștem foarte bine că indiferent de vârstă, sex, rasă și alte caracteristici, orice persoană poate fi traumată din cauza anumitor probleme și acest fapt lasă o amprentă asupra personalității, nu întotdeauna în sens pozitiv. Cercetătorii de la două spitale din New York au demonstrat că traumele psihologice cauzate de violență provoacă schimbări în ADN-ul victimei, drept urmare, următoarea generație va avea sindromul victimei. Consencințele acestui sindrom nu sunt îmbucurătoare: obezitate, hipertensiune, diabet, deficiențe în construirea unor relații sănătoase cu cei din jur, stări depresive și incapacitate de a recunoaște și de a trăi sentimentul de fericire.

Dacă să vorbim despre starea fizică a unei victime după acte multiple de violență, uneori este destul un singur act, atunci acestea pot agrava nu doar starea femeii, dar și bunăstarea familiei în general. Deseori, femeile victime s-au ales cu leziuni, fracturi, vânătăi, luxații, entorse și alte consencințe care afectează sănătatea unei persoane. Conform Biroului Național de Statistică, un număr semnificativ de femei au declarat ca şi consecinţă a acţiunilor fizice fracturi ale oaselor şi leziuni interne. Urmări şi mai grave le-au suportat acele femei care în urma violenţei fizice au avut pierderi de sarcină, fiind traumate nu numai fizic, dar şi psihologic.

Mirela Popa, doctor și medic specialist în sănătate publică la București spune că violența poate avea efecte și de lungă durată, cum ar fi: astmul, migrenele, apariția anumitor dizabilități din cauza vătămărilor corporale, tulburări ale somnului, ale alimentației, disfuncții sexuale, tendințe suicidale și, în cel mai grav caz, moarte.

Cazuri de violență raportate către organele de drept

Chiar dacă se adoptă legi, se lansează campanii, organizații care luptă cu acest fenomen, deși circulă o sumedenie de informații la acest subiect, femeile, și nu doar, în continuare au frica de a se adresa la organele de drept pentru a preveni această problemă.

Potrivit datelor Poliției Republicii Moldova, pe parcursul anului 2017, organele afacerilor interne au întregistrat 32956 infracțiuni. Pe parcursul anului 2017 în adresa Inspectoratelor de Poliţie au parvenit 10871 adresări înregistrate în Registrele de evidenţă a altor informaţii cu privire la infracţiuni şi incidente ale Inspectoratelor de Poliţie teritoriale, ce vizează conflictele în cadrul relaţiilor familiale. Printre aceste informaţii, 1047 cazuri au fost înregistrate ca urmare a autosesizării ofiţerului de sector.

Dinamica adresărilor către organele de poliţie, referitor la cazurile de violenţă în familie, pe parcursul anilor 2012-2017:

Sursă: politia.md

Cauzele ce provoacă manifestarea actelor violente sunt diverse

Mulți factori, menționez că anume negativi, declanșează un comportament irascibil cu consecințe grave pentru sănătatea psihică și fizică. Deci, cauzele multiple sunt de câteva tipuri: cauze individuale și cauze societale.

Cauzele individuale sunt cele care necesită o atenție sporită din motivul gravității ce le poartă. Iată câteva exemple: abuz de alcool și substanțe narcotice, tulburări psihice, dorință exagerată de control, comportament agresiv, stres acut sau cronic, depresie, gelozie, lipsuri materiale provocate de șomaj și probleme economice.

Cauzele societale sunt cele prin care se perpetuează comportamentul antisocial al agresorilor. Iată câteva exemple: discriminarea femeilor, stereotipuri sociale care favorizează bărbatul, promovarea modelului masculin, lipsa sau insuficiența cunoștințelor și abilităților diferitor specialiști în domeniul traumei și al documentării consecințelor violenței, toleranța față de violență, acceptarea abuzului ca o parte a relației, dependența financiară a femeilor față de bărbați și multe alte cauze.

Urmările la astfel de manifestații sunt mai mult decât grave, iar repetarea lor cu regularitate nu ne dă de înțeles altceva, decât faptul că problema este și ea trebuie rezolvată imediat, în caz contrar, leziunile nu vor fi cele mai mari consecințe. În Republica Moldova există multe organizații care sunt gata să ofere ajutor femeilor și copiilor victime ale violenței domestice, important să nu apară frica de a vorbi asertiv despre existența problemei.

Iată unde te poți adresa în caz că ești victimă sau martor a unui act de violență: