Pentru prima data în istoria Republicii Moldova, majoritatea portofoliilor în Guvern sunt deținute de femei, la fel ca și multe funcții cheie în stat. Că tot e la modă subiectul, dar și pentru că am primit tot felul de comentarii despre cât de agramați suntem și întrebări despre cum e corect să scriem „ministru” sau „ministră”, „deputat” sau „deputata” atunci când vorbim de o femeie, am zis să lămurim un pic lucrurile.

Iar lucrurile sunt foarte simple. Pentru a evita cazurile agasante și dea dreptul „hilare” cu „deputatul e gravidă”, dar și pentru că suntem convinși că putem contribui la o schimbare, la Interakt (compania care deține în proprietate portalul de știri AGORA și revista online pentru femei EA.md) am luat o decizie. Și decizia a fost ca în toate materialele jurnalistice să scriem funcțiile la feminin.

Da, regulile de gramatică și dicționarul limbii române spun clar că unele substantive (cum ar fi prim-ministru, ministru etc) au doar forma de masculin.

Da, am primit muulte comentarii în ultimele săptămâni, unele fiind întrebări retorice, altele calificative directe (câteva exemple mai jos).

Da, noi ca jurnaliști ar trebui să ne conducem în primul rând de normele ortografice și gramaticale avizate de academicieni și alți oameni mai deștepți decât noi.

Dar,

Totuși,

În acest caz considerăm că trebuie să primeze faptul că limba este un instrument de comunicare, este un organism viu, în continuă evoluție și care se adaptează după oameni. Noi, oamenii, suntem cei care generăm schimbarea. Și atunci, de ce nu ar fi o instituție media care să susțină procesul de demasculinizare a limbii române?

P.S. Urmăriți și acest video, al unei mame feministe, care poate fi un argument mai convingător decât o decizie la nivel editorial luată de o redacție. Sunt exemple despre cum multe limbi și culturi au trecut deja prin procesul de feminizare a funcțiilor, iar noi suntem abia la etapa în care visăm să ajungem la nivelul de dezvoltare a acelor țări. „Schimbarea vine de la fiecare din noi. Uzualul întotdeauna a schimbat normele lingvistice.”

 Sursa: AGORA