Expoziția „Chișinău: o istorie necunoscută”, concepută și organizată de Muzeul Național de Istorie a Moldovei, reunește un număr important de materiale documentare care ilustrează trecutul istoric al Chișinăului. Expoziția va fi expusă în perioada 12 ianuarie – 1 iunie 2023. Absoluta majoritate a acestor materiale fac parte din colecțiile MNIM și constituie un adevărat tezaur istorico-cultural ce permite reconstituirea obiectivă a trecutului urbei. Scoase la lumină în urma cercetărilor arheologice din ultimele decenii, acestea pun în valoare aspecte necunoscute ale istoriei, culturii, demografiei, relațiilor sociale, economice și politice ale Chișinăului din toate timpurile, începând cu vremurile preistorice, trecând prin perioada antică și medievală și ajungând la perioada premodernă.

Chiar dacă cea mai veche mențiune documentară scrisă, care s-a păstrat, despre Chișinău este din secolul al XV-lea (anul 1436), cercetările efectuate în mai multe situri arheologice din diverse zone ale orașului (Valea Morilor, Biserica Măzărache, Biserica armenească, Piața Veche și altele) au demonstrat cu pregnanță că localitatea are o istorie mult mai veche și mai bogată decât se credea anterior. Astfel, conform ultimelor cercetări arheologice, cele mai vechi locuiri umane cunoscute în hotarele Chișinăului sunt considerate cele din zona Valea Morilor, unde au fost descoperite așezări datate în epoca paleoliticului (circa 20 mii ani î. Hr.), în epoca eneoliticului – cultura Cucuteni-Tripolie (4.000-2.600 î. Hr.), în epoca bronzului (mileniul II î. Hr.) și în epoca fierului timpuriu (mileniul I î. Hr.). De asemenea, în hotarele municipiului Chișinău (lunca râului Bâc, Malina Mică, Valea Morilor ș. a.) au fost atestate urme de locuire umană din perioada romană târzie (secolele III-IV) și din evul mediu timpuriu (secolele VIII-XII). În același timp, conform unor date, pe locul actualului Chișinău ar fi existat o localitate din perioada dominației tătaro-mongolilor din cadrul Hoardei de Aur (secole XIII-XIV), adică din perioada imediat anterioară primei mențiuni documentare scrise cunoscute despre localitate.

Demersul expozițional este completat cu atestări documentare despre Chișinău, care se regăsesc în cărți domnești, gramote, urice sau hrisoave ce prezintă localitatea în calitate de târg sau de proprietate a unor mănăstiri, cu menționarea proprietarilor și ctitorilor de biserici care au contribuit la creșterea urbei de pe Bâc. Vizitatorii pot urmări dezvoltarea economică, evoluția comerțului intern și extern al orașului, admirând tezaure monetare și monede descoperite izolat, dar și uneltele de muncă, vase de ceramică frumos ornamentate. Acestea etalează gusturile și aspirațiile spre frumos ale chișinăuienilor, demonstrează paleta largă a îndeletnicirilor meșteșugărești și artistice ale populației locale de-a lungul veacurilor.

În expoziție este expusă o frumoasă și bogată colecție de vase din ceramică și faianță, dar și recipiente neobișnuite din sticlă cu o gamă variată de forme și dimensiuni, descoperite în imediata
apropiere a Bisericii armenești. Particularitățile materialului din care au fost executate vasele demonstrează măiestria meșterilor locali, ale căror opere nu cedează prin nimic pieselor similare din
alte centre de epocă.

Scopul expoziției este de a aduce la cunoștința publicului larg materialele arheologice și izvoarele scrise care reflectă aspecte inedite ale istoriei Chișinăului din cele mai vechi timpuri și până la începutul secolului al XIX-lea. Obiectele prezentate în expoziție sunt piese autentice, originale, unele dintre ele fiind restaurate în cadrul laboratorului MNIM. Originalitatea expoziției constă în faptul că majoritatea pieselor prezentate sunt expuse pentru prima dată, doar unele dintre acestea fiind incluse în circuitul științific prin publicare.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: