Zilele trecute în spațiul virtual a apărut mult comentatul interviu al jurnalistului Dorin Galben cu o actriță porno din Moldova. Era de așteptat că societatea noastră va reacționa, căci nu a trecut mult și au început a curge meme-urile și statusurile hilare.

Adică, ce să mă ascund după deget, am făcut și eu haz la tema dată! Ceea ce mi-a atras atenția a fost altceva.

Sutele de comentarii ale bărbaților ipocriți care se uită la porno nu m-au mirat, că așa-i primit la noi, de aici stigmatizăm femeia și o numim curvă, dar dincolo dăm „search” să vedem ce anume face curva. Asta-i „tăt normal”, nu mai șochează pe nimeni.

Ceea ce a fost amuzant au fost reacțiile gen: „Ei și ce bun învață copiii de la o Baunti?”. Vedeți Dumneavoastră, s-au întrecut limitele și s-a invitat o actriță porno în studio, tocmai ca să ne smintească copilașii inocenți de la calea cea dreaptă. „Ce aista-i content? Iaca n-a chema un scriitor, ori un om de artă” (a chemat, de fapt, și a avut mai puține vizualizări la eminsiune timp de o lună decât Alyssa Bounty în două zile, oare de ce?) și altele asemenea.

Și nu m-aș fi oprit la acest moment, dacă nu aș fi auzit mereu fraza: „Ce exemplu dai copiilor” sau: „Da ce bun învață copiii de la x?”. Haideți să lămurim niște lucruri.

Nici Dorin Galben, nici Alyssa Bounty, nici Morgenshtern, nici vecina de la parter care poartă fuste scurte nu au nici o datorie față de noi. Ei nu trăiesc ca să devină model pentru copiii noștri. Înțeleg că-i greu pentru unii, dar faceți un efort și repetați: nimeni nu-i dator să-mi învețe copilul nimic, înafară de profesorul de la școală sau de la cursuri. Oamenii trăiesc așa cum vor și au curajul să iasă în față, și s-o spună. E alegerea lor personală! Poate astfel, cine știe, învățăm odată și odată să nu punem etichete pe om, numai fiindcă trăiește diferit sau face bani altfel, atâta timp cât nu face nimic ilegal.

În rândul doi, ce caută copilul tău pe rețelele de socializare? Acuma serios, am obosit să șterg și să reclam conturi de Facebook și Instagram ale copiilor de 10 sau mai puțin de 10 ani. S-a ajuns și la supărări din partea părinților acestor copii, cu toate că, în ziua de azi, numai cel surd n-a auzit de securitatea cibernetică sau bullying-ul virtual sau alte porcării la care părinții închid ochii, când le permit odraslelor de 9 ani să aibă cont de instagram @danuta_kiss_love. Mi se pare foarte simplă schema. Nu are copilul acces la interviul cu Bounty, nu o vede pe Bounty. Punct.

Și cel mai dureros moment. Trebuie să ne asumăm sarcina educării copiilor noștri. Dacă fetița sau băiețelul tău învață de pe TikTok mai multe decât învață de la tine, problema nu-i în TikTok. Problema-i în aceea că această platformă are o pondere mai mare și cântărește mai mult, decât autoritatea ta de părinte. Apare întrebarea „De ce?” și cu ea și răspunsul: pentru că pe TikTok stă 4 ore, dar cu tine ca mamă sau tată, 40 minute pe zi, per total. Cine-i de vină?

E greu să ai o discuție cu copiii și să le explici de ce nu este potrivit pentru ei mediul virtual sau orice altceva ce e nepotrivit acum pentru ei. O știu din propria experiență. De multe ori cică porți o discuție constructivă; și nu-ți iese nici o brânză. Dar haideți măcar să ne asumăm faptul că noi nu am reușit să convingem copilul de anumite principii comportamentale și nu să dăm vina pe mediul înconjurător.

„Așa-s vremurile”. Vremurile mereu au fost „așa”, năravurile rele cu toate că își schimbă haina, dar rămân aceleași. Poate, dacă nu dorești ca fiica ta să ajungă în industria porno, ar trebui să-i explici de ce este important ca fetițele să învețe de mici să-și croiască un drum în viațăm în care să nu ajungă să depindă de nimeni și să facă lucruri pe care nu doresc să le facă? Poate trebuie să fii mai atent/ă cât timp copilul tău petrece studiind ceva sau fiind antrenat în vreun hobby sau sport, și cât timp stă cu telefonul în mână? Cine-i sunt prietenii?

Poate, dacă nu vrei ca băiețelul tău să ajungă să fumeze și să consume alcool, ar trebui nu să arăți cu degetul la boschetarii beți de lângă scara blocului, dar să devii tu exemplul de om care nu are nevoie de tutun și de alcool, ca să se simtă bine? Poate, dacă i-ai observa stările în care e trist sau preocupat și te-ai implica un pic mai mult să vezi despre ce-i vorba, copilul tău nu va ajunge pe grupuri periculoase cu instigare la suicid?

Poate. Dar, cu părere de rău, e mai ușor să te speli pe mâini, aruncând zoaie peste jurnaliștii care invită în emisiuni oameni ce nu-ți convin. O să zic un adevăr: mereu vor exista lucrătoare ale sexului, persoane ce înjură, alcoolici, narcomani sau alte categorii pe care ne-am deprins să-i mutăm cumva la marginea societății, dincolo de percepția noastră de oameni ideali, acolo unde odraslele noastre nu au acces. Au. Și este funcția ta de bază să nu-i lași să ajungă și ei acolo, dacă nu-ți dorești acest lucru.

Pace! Și ieși azi cu copilul la o plimbare.

Distribuie articolul: