În multe contexte profesionale și sociale, femeile manifestă o ezitare accentuată atunci când e vorba de a-și exprima ideile, chiar și atunci când acestea sunt bine fundamentate și relevante. Acest fenomen nu este întâmplător și nici izolat, ci are rădăcini profunde în factori culturali, educaționali și psihologici.

Studiile arată că fetele, încă din copilărie, primesc semnale subtile care le încurajează mai puțin să își asume riscuri sau să își afirme punctul de vedere. Un raport al American Psychological Association a evidențiat că, începând cu vârsta de 6 ani, fetele încep să se perceapă ca fiind mai puțin „briliante” decât băieții, deși performanțele lor academice nu susțin această concluzie. Această percepție scade încrederea în ideile proprii și, pe termen lung, influențează inclusiv alegerea carierei și participarea la deciziile importante.

În mediul profesional, cercetările realizate de Harvard Business Review au evidențiat că femeile sunt mai puțin dispuse decât bărbații să se promoveze singure. Chiar și atunci când au realizări notabile, femeile folosesc un limbaj mai modest sau adesea preferă ca rezultatele lor să „vorbească de la sine”. În realitate, însă, acest comportament poate fi interpretat ca lipsă de încredere sau chiar de competență, în special în medii de lucru competitive.

Psihologic, conceptul de sindrom al impostorului este deosebit de relevant în cazul femeilor. Studiile arată că femeile tind să internalizeze eșecurile și să atribuie succesul unor factori externi, precum norocul sau sprijinul altora, în timp ce bărbații sunt mai înclinați să-și asume meritele. Acest tip de gândire erodează treptat încrederea în ideile proprii, mai ales când acestea trebuie exprimate în public sau susținute în fața autorităților.

Cum se poate repara această lipsă de încredere? Primul pas este conștientizarea tiparelor mentale care au fost construite în timp. E important ca femeile să învețe să identifice acele momente în care își subestimează contribuția sau evită să-și exprime opinia, și să înlocuiască aceste reflexe cu afirmații raționale despre propria valoare. Practica feedback-ului pozitiv, mai ales între colege, poate crea o cultură de susținere în care ideile feminine sunt valorizate și încurajate.

Educația joacă, de asemenea, un rol esențial. Încurajarea fetelor să participe la dezbateri, să ia cuvântul în clasă și să își susțină ideile în fața colegilor contribuie la dezvoltarea unui sentiment de încredere timpurie. La fel de important este ca modelele feminine din media, educație sau afaceri să vorbească deschis despre propriile nesiguranțe și felul în care le-au depășit.

În mediul profesional, programele de mentorat și leadership pentru femei s-au dovedit eficiente în creșterea încrederii. Când o femeie primește sprijinul unei persoane cu experiență care validează ideile și încurajează exprimarea acestora, probabilitatea de a-și susține punctul de vedere crește semnificativ.

Încrederea în propriile idei nu este un dat biologic, ci o abilitate care se construiește. Prin sprijin constant, educație echilibrată și modele pozitive, femeile pot învăța să își asculte vocea interioară și să își exprime convingerile cu fermitate și claritate.

Distribuie articolul: