Daniela Nichita este originară din orașul Căușeni. Și-a făcut studii de licență la Facultatea de Litere, USM. De asemenea, are studii de Master la specialitatea Sondaje de Opinie, marketing și publicitate. Este proaspăt absolventă de universitate. Paralel cu studiile universitare a avut un job part-time. Cât de ușor îi este unui tânăr din Moldova reieșind din realitatea țării noastre, mai ales un salariu pentru un începător, aflați în interviu.

 

Daniela Gorincioi: Recent ai absolvit studiile universitare, inclusiv vorbim aici și de masterat. Ești originară din Căușeni. De ce te-ai întors în orașul Căușeni?

Daniela Nichita: M-am întors în oraș pentru o perioadă nedeterminată. La moment activez de la distanță în anumite proiecte din România. Pentru mine este convenabil la moment, pentru că îmi oferă posibilitatea de a lucra de acasă, fără a fi nevoie să plătesc chirie. Salariul primit îmi oferă o gestionare mai eficientă a banilor.

DG: Să vorbim un pic despre sistemul universitar de învățământ. Ai făcut ore atât în format fizic, cât și on-line, fiind contextul pandemic. În context pandemic, care a fost calitatea studiilor universitare din punctul tău de vedere? 

DN: Personal, aș putea zice că orele online nu au fost foarte eficiente.  E altceva când mergi fizic la facultate,  când ai o conexiune vie cu profesorii și colegii. Aceste interacțiuni vii ne pot ajuta să ne dezvoltăm într-un mod mai eficace și să creăm amintiri memorabile, alături de colegi sau profesori. Presupun că această experiență în context pandemic a fost o lecție bună și pentru cei de la Ministerul Educației și Cercetării, pentru profesori, dar și pentru autorități, de ce nu, ca să creeze condiții mai bune pentru cetățeni în situații imprevizibile.

DG: Crezi că Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și-a învățat lecția din experiența COVID-19?

DN: Probabil cu toții am avut ceva de învățat din această perioadă dificilă. Sper că și cei de la conducere, în mod special, Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova a înțeles faptul că, studiile la distanță nu sunt atât de eficiente. Unul dintre dezavantaje fiind orele multe state în fața calculatorului și respectiv e mai dificil să te concentrezi pe o perioadă mai lungă a zilei. Plus, nimeni nu a fost pregătit pentru așa o situație.

DG: Paralel cu studiile de la masterat, ai avut un job part-time. Cât de ușor/dificil ți-a fost să îmbini jobul cu studiile?

DN: În acea perioadă am activat la Sala Germană din cadrul Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”. A fost util pentru mine, mai ales că știu limba germană și a fost comod să lucrez. Am reușit să recomand cărți celor care veneau la bibliotecă. Dar asta a fost și pentru mine o testare la modul practic, de a folosi în practică limba germană. Mai ales că trebuia să gestionez blogul și pagina de facebook a Sălii de Lectură Germane. Nu a fost ușor, dar nici foarte dificil. „Succesul” să zic așa, a constat în gestionarea și organizarea eficientă a timpului. Mai exact,  în prima parte a zilei am fost prezentă la locul de muncă iar în partea a doua a zilei mă conectam la orele de la master, fiindcă au fost online.

DG: Mulți doresc să rămână cu traiul în Chișinău. Totuși, e capitală și sunt mai multe posibilități. Tu ai ales să te întorci în Căușeni. De ce?

DN: Am ales să mă întorc în Căuşeni pentru o perioadă nedeterminată, cum menţionasem, fiindcă am avut posibilitatea de a lucra de la distanță și e mult mai convenabil atunci când nu ai o cheltuială în plus, ce ține de chirie. Mulți aleg să locuiască în Chișinău, fiindcă posibilitățile de a găsi un job sunt mult mai mari. În localitățile din Moldova e mai trist, să zic așa, locuri de muncă în mare parte sunt deja ocupate și chiar de sunt unele disponibile, nu sunt pentru toate categoriile de oameni sau oferă un salariu mic.

DG: Cum ai descrie experiența ta de lucru în Chișinău. Ai reușit să îți faci o părere.

DN:A fost o experiență plăcută fiindcă am interacționat cu oameni frumoși și am legat conexiuni frumoase, cu mulți dintre ei, fie colegi de lucru sau facultate. Dar, ce ține de experiența de lucru, m-aș rezuma la salariile mici care sunt oferite. Iar cheltuielile mari. Mai ales dacă ai de plătit chirie. Din păcate, la noi în Moldova, salariile și așa sunt mici, iar în domeniul cultură, în genere. Înțeleg că contează foarte mult să ai un stagiu de muncă, experiență profesională, dar, totuși…

DG: Ce ar trebui să facă statul ca să susțină tinerii din Moldova?

DN: Exodul tinerilor este un fenomen trist, dar și în creștere în Moldova. Probabil statul ar trebui, în primul rând, să încurajeze tinerii să rămână în țară prin oferirea unor locuri de muncă cu o perspectivă mai bună și un salariu remunerat decent. Pe lângă salariile mici, majoritatea tinerilor părăsesc țara fiindcă nu văd un viitor profesional aici în țară sau nu își pot găsi un loc de muncă pentru specialitatea lor. Studenții, dar și elevii care au rezultate foarte bune își doresc o carieră, dar țara noastră nu le poate oferi această șansă, iar acest fapt îi determină să își planifice viitorul peste hotarele țării.

DG: Mai sunt șanse de programe bune pentru tineret?

DN: Din câte cunosc sunt câteva programe bune pentru tinerii din Moldova, cu suportul UE. Unul dintre ele ar fi „Programul Start pentru Tineri – o afacere durabilă la tine acasă”.  Sper ca aceste programe să aducă un plus valoare la noi în țară și să motiveze, ajute tinerii rămași aici să își poată atinge scopul dorit.

DG: În campania electorală, partidele politice promit o viață mai bună tuturor. Timpul trece, iar vremurile bune par să nu mai vină. Deja fiind absolventă de universitate și ești angajată în câmpul muncii, ce așteptări ai de la guvernare?

DN: Sunt multe lucruri de schimbat și de îmbunătățit la noi în țară. Este necesar să fie mai multe programe care să susțină și încurajeze tinerii în general, sau  proaspeții absolvenți, specialiști în vederea angajării în câmpul muncii sau orientării spre noi perspective precum încurajarea și dezvoltarea spiritului antreprenorial. Plus la asta, ar fi bine ca și salariul să fie motivațional pentru un tânăr angajat. Să ai un salariu de nici 5000 de lei, și să fii nevoit să plătești chirie…, nu știu. E foarte greu din punct de vedere financiar. Mi-ar plăcea ca statul să găsescă resurse financiare pentru a putea oferi unui tânăr salariul necesar. Mai ales că faci niște studii. E un efort, totuși să faci o facultate. Înțeleg că experiența vine cu timpul, respectiv majorările de salariu. Dar, totuși.

DG: Este bine știut de exodul tinerilor din Moldova. Deși nu ai nici 25 de ani, ești tentată să pleci peste hotare?

DN: De când am început studiile aici în țară, pot zice, că am fost mereu tentată să plec peste hotare. Dar voi vedea ce decizie voi lua, reieșind și din situația din regiune.

DG: Ce ar trebui să facă statul ca tinerii să rămână în țară?

DN: Fiind o țară mai săracă și cu multe probleme. La moment traversând o perioadă dificilă din mai multe puncte de vedere,  ar fi multe lucruri de implementat și schimbat ca tinerii să nu mai plece. Nu aș putea menționa un anume lucru. Dar ar fi nevoie de implementat o serie de reforme. Majorarea salariilor ar fi o problemă esențială.         

DG: Să ne axăm un pic în ceea ce privește orașul tău de baștină, Căușeni. Cum ai descrie orașul tău, Căușeni?

DN:  Orașul Căușeni este un oraș „cald”, mic ca dimensiune dar cu toate cele necesare, cu oameni frumoși și cu o conducere locală bună.

DG: Cât de ușor/dificil este să îți găsești de muncă în Căușeni?

DN: Aici, în Căușeni, este dificil să găsești un loc liber de muncă. Posibilitățile sunt limitate fiind un oraș mai mic și deja locurile existente de muncă fiind ocupate. Partea bună a lucrurilor că nu plătesc chirie, și asta salvează situația mea financiară foarte mult. Zic asta reieșind din salariile prost plătite per ansamblu la noi în țară.

DG: Cum ai descrie mediul de afaceri din oraș? Este încurajat dezvoltarea afacerilor? Până la urmă dacă se deschide o compania, oricât de mică, asta ar presupune și angajări?

DN:  Din câte cunosc, afacerile mici din Căușeni au succes, se dezvoltă într-un mod pozitiv probabil și datorită faptului ca majoritatea oamenilor din satele de lângă Căușeni circulă destul de des în oraș. Dacă ar fi să se deschidă o afacere mică probabil ar presupune și anumite oportunități de angajare.