Avem senzația că lumea în care trăim este cea mai depravată din câte au existat. Discuțiile despre drepturile LTBG, despre prostituție, contracepție sau chiar fantezii sexuale sunt undeva la limita rușinii și a tabuului. Discutăm, dar nu prea mult, suntem pro sau împotrivă, devenim agresivi față de o altă opiniei și tot felul de reacții. Religia și societatea în care trăim ne-au modelat să gândim așa. Totuși aceleași două componente s-au manifestat diferit de-a lungul timpului, iar intervenția în viața privată a fost mai mică sau mai mare.

De exemplu despre pronografie înaintea internetului sau a filmelor deocheate putem vorbi din perioade îndepărtate. O serie de miniaturi pictate pe cărți în timpul Evului Mediu indică diverse poziții sexuale. Este interesant cum religia, înaintea statului, încearcă să intervină în viața intimă a cuplurilor. Exprimarea dorinței sexuale era strict interzisă, alte poziții sexuale decât cea a misionarului erau considerate păcat, iar despre sex oral sau anal nici nu putea fi vorba. Ba chiar se aplicau și pedepse foarte dure. Cu toate acestea prostituția era permisă și aprobată tacit pentru că recunoştea cã dacã aceasta ar fi abolitã, voluptãţi neînfrânate ar pune stãpânire pe societate. Se considera că sexul plătit este un rău mai mic.

Sexul la Biserică și sexul în public 

În ciuda acestor reglementări care ne dau impresia de puritanism excesiv întâlnim niște fenomene cel puțin interesante. La începutul Evului Mediu, în epoca lui Carol cel Mare, când Biserica era foarte puternică, în unele mănăstiri din Franța călugărițele practicau prostutuția pentru a spori veniturile comunității lor. De asemenea Decameronul lui Boccaccio aduce aminte de faptul că mulți amanți și amorezi foloseau ca loc de întâlnire biserica în timpul diverselor slujbe.

Dacă aceste fenomene pot fi considerate limitate și izolate, am putea aduce un alt exemplu:procesul împotriva penisului. În Evul Mediu o persoană nu putea fi considerată căsătorită legal fără ca actul sexual să fie consumat, iar dacă partenerul nu reuşea să ducă la bun sfârşit actul Biserica Catolică anula mariajul.

În acest caz femeia putea să dea în judecată penisul soțului ei.  În timpul procesului, corpul bărbatului trebuia să fie pregătit pentru a fi examinat de doctori şi, , experţi”  care puneau întrebări de genul, , Poţi menţine o erecţie?” sau, , Este himenul soţiei tale intact?”

Dacă bărbatul pica prima examinare avea loc un recurs în cadrul căruia soţia şi bărbatul erau obligaţi să intre într-o cameră plină cu luminări şi să încerce să întreţină un act sexual. După acest proces, experţii le analizau fluidele corporale pentru a determina dacă actul a avut loc.  Ați spune că este o chestiune izolată, totuși la începutul secolului XVI multe țări din Europa Occidentală aveau zile dedicate acestor procese. Astfel de probe era extraordinar de inhibitorii pentru parteneri.

Ilustrații sexuale

Strictețea impusă de Biserică și limitarea imaginilor considerate obscene a dus la acoperirea organelor sexuale a multor statui antice și la limitatea desenelor cu carater sexual la miniaturile realizate în cărțile ținute sub cheie în Bibliotecile mănăstirlor. Totuși în perioada renascentistă apar primele imagini considerate imorale.

 

În 1524, artistul renascentist Marcantonio Raimondi a realizat un ghid extrem de detaliat despre poziţiile sexuale. Cartea a fost denumită I Modi (Căile). Artistul a reinterpretat zeităţile Greciei şi Romei în diferite poziţii sexuale. În timpul Papei Clement al VII-lea, cartea a fost publicată de două ori şi tot de atâtea ori a fost distrusă. Ulterior s-a oferit o libertate mai mare de exprimare a artistilor.

 

Ceasurile cu ilustrații erotice

În timpul secolului XVIII, au apărut ceasurile erotice care erau utilizat de cei ce şi le puteau permite. La început, bărbaţii avea poze cu soţiile sau iubitele lor pentru a le avea în timpul călătoriilor.

 

În timp, ceasul a evoluat, iar pe el se aflau imagini indecente cu alte femei faţă de soţiile lor. După Revoluţia Franceză, religia a interzis în Europa  fabricarea ceasurilor de buzunar cu imagini indecente. Totuși aceste ceasuri au devenit obiecte de valoare care se vând azi la licitații cu sute de mii de dolari.

 

Bărbaţii din Anglia epocii victoriane aveau cărţi de vizită printate pentru serviciile sexuale

Bărbaţii secolului XIX care doreau să aibă relaţii sexuale îi ofereau unei femei o carte de vizită. Datorită costurilor scăzute, cardurile pentru, , flirt” au fost deseori utilizate de tinerii care doreau să aibă parte de un act sexual. Multe erau însoțite de niște mesaje haioase sau chiar incitante

 

 

 

Sursa:Historia.ro

Distribuie articolul: