Ideea de a face curățenie mai rar, dar mai eficient, câștigă tot mai mult teren în rândul celor care caută un echilibru între viața personală, productivitate și mediul de locuit. Contrar convingerii că doar curățenia frecventă garantează un spațiu igienic și organizat, studiile recente arată că eficiența în curățenie ține mai degrabă de metode și consistență, decât de frecvență.

Un studiu publicat în Journal of Environmental Health subliniază că folosirea metodelor corecte de curățare – în special în zonele de contact frecvent, cum sunt clanțele, întrerupătoarele sau suprafețele de bucătărie – are un impact mult mai mare asupra igienei generale decât frecvența spălării podelelor sau ștergerii prafului. Cercetătorii notează că, în multe cazuri, curățenia zilnică fără o strategie clară nu reduce semnificativ prezența bacteriilor, dar consumă mult timp și energie.

Un alt principiu susținut de cercetători este prioritizarea sarcinilor în funcție de zonele cele mai utilizate. De exemplu, o abordare eficientă este metoda “zonei active”, care presupune curățarea în profunzime a spațiilor unde se petrece cel mai mult timp – cum ar fi bucătăria și baia – și o întreținere minimă în restul casei. Această metodă, popularizată de experți în organizare și validată prin studii comportamentale, ajută la reducerea stresului asociat cu menținerea curățeniei generale.

O altă tehnică eficientă este aplicarea principiului “microcurățeniei”, un termen propus de specialiștii în organizare de la Institute for Challenging Disorganization. Acesta presupune curățarea unor porțiuni mici, dar esențiale, în fiecare zi – de exemplu, o chiuvetă sau o masă – ceea ce previne acumularea haosului fără a solicita ore întregi dedicate unei curățenii generale. Această abordare reduce semnificativ probabilitatea de procrastinare și face sarcinile mai ușor de integrat în rutina zilnică.

Importanța materialelor și uneltelor folosite este un alt aspect esențial. Studiile publicate în American Journal of Infection Control arată că lavetele din microfibră, mopurile plate și soluțiile non-toxice pe bază de enzime sunt mai eficiente la îndepărtarea microbilor și reduc nevoia de curățare repetată. Utilizarea echipamentelor adecvate nu doar că sporește eficiența, dar scurtează timpul de lucru și crește calitatea rezultatelor.

Un factor psihologic deloc de neglijat este starea de bine resimțită după o curățenie realizată temeinic. Conform unei cercetări realizate de Universitatea din Connecticut, oamenii tind să aibă o percepție mai pozitivă asupra propriei locuințe și asupra propriei persoane atunci când curățenia este făcută cu scop și intenție clară, în loc să fie doar o activitate compulsivă sau presiune socială.

Obiceiul de a reduce frecvența curățeniei generale și de a o înlocui cu sesiuni concentrate, planificate și eficiente, poate reduce semnificativ stresul domestic. În plus, această abordare contribuie la un consum mai responsabil de resurse – apă, produse de curățenie, energie electrică – și susține un stil de viață mai sustenabil. Astfel, o curățenie mai rară, dar bine organizată, nu înseamnă delăsare, ci adaptare inteligentă la realitățile unei vieți moderne solicitante.

Distribuie articolul: