Pe măsură ce războiul din Ucraina ajunge la sfârșitul celui de-al treilea an, Rusia câștigă teren mai repede. 2025 ar putea fi anul sfârșitului acestui conflict, scrie adevarul.ro.

Jurnaliștii de la BBC consideră că în 2025 s-ar putea încheia acest conflict european. Aceștia au analizat situația războiului din Ucraina și au prezentat cum ar putea arăta finalul său.

„Trebuie să spun că situația se schimbă dramatic”, a declarat președintele Rusiei, Vladimir Putin, la conferința de presă de la sfârșitul anului din decembrie, adăugând: „Există mișcare de-a lungul întregii linii de front. În fiecare zi.”

În estul Ucrainei, armata rusă înaintează prin câmpurile larg deschise ale Donbasului. Unii civili fug înainte ca războiul să ajungă la ei. Alții rămân până când obuzele încep să explodeze în jurul lor. Abia atunci își împachetează lucrurile pe care le pot transporta și își părăsesc locuințele, urcând în trenuri și autobuze și mergând mai spre vest, spre a fi în siguranță.

„Discuția despre negocieri este o iluzie”

În îndepărtatul Washington, între timp, imprevizibilul Donald Trump, care nu este faimos pentru dragostea lui pentru Ucraina sau pentru Volodimir Zelenski, este pe cale să preia conducerea la Casa Albă.

În plus, rămâne de văzut și dacă promisiunea lui Trump de a pune capăt conflictului în termen de 24 de ore de la preluarea mandatului va fi respectată.

Potrivit lui Michael Kofman, expert al Fundației Carnegie pentru Pacea Internațională (Carnegie Endowment for International Peace), noua administrație americană se confruntă cu două provocări,

„În primul rând, ei vor moșteni un război pe o traiectorie foarte negativă, fără a avea o perioadă mare de timp pentru a stabiliza situația”, a spus el în decembrie, adăugând: „În al doilea rând, o vor moșteni fără a avea o teorie clară a succesului”.

Donald Trump a oferit câteva indicii, în urma interviurilor recente, despre modul în care intenționează să abordeze războiul. El a declarat pentru Time Magazine că nu este „vehement de acord” cu decizia administrației Biden, din noiembrie, de a permite Ucrainei să tragă rachete cu rază lungă de acțiune, furnizate de SUA, către ținte din interiorul Rusiei.

„Doar intensificăm acest război și îl agravăm”, a spus Trump.

Întrebat de NBC News, pe 8 decembrie, dacă Ucraina ar trebui să se pregătească pentru mai puțin ajutor din partea americanilor, președintele ales a spus: „Posibil… Probabil, sigur”.

Doar că intențiile lui Trump sunt departe de a fi clare. Iar, deocamdată, oficialii ucraineni resping orice discuție despre presiuni sau sugestia că sosirea lui Trump ar însemna neapărat că discuțiile de pace sunt iminente.

„Se vorbește mult despre negocieri, dar este o iluzie”, spunea, recent, Mykhailo Podolyak, consilier al șefului biroului președintelui Zelenski.

„Niciun proces de negociere nu poate avea loc, deoarece Rusia nu a fost obligată să plătească un preț suficient de mare pentru acest război”, a completat acesta.

„Planul de victorie”

Chiar înainte de alegerile din SUA, existau semne că Zelenski căuta modalități de a susține atractivitatea Ucrainei ca viitor partener pentru un președinte ales precum Trump, care este atât instinctiv tranzacțional, cât și reticent în a continua să susțină o securitate europeană mai largă.

Ca parte a „Planului său de victorie”, dezvăluit în octombrie, Zelenski a sugerat că trupele ucrainene, întărite de luptă, ar putea înlocui forțele americane în Europa după încheierea războiului cu Rusia. Și a oferit perspectiva investițiilor comune pentru exploatarea resurselor naturale ale Ucrainei, inclusiv uraniu, grafit și litiu.

Astfel de resurse strategice, a avertizat Zelenski, „fie vor întări Rusia, fie Ucraina și lumea democratică”.

Dar alte elemente ale Planului de Victorie al liderului ucrainean, cum ar fi apartenența la NATO și apelul său pentru un „pachet cuprinzător de descurajare strategică non-nucleară”, par să fi primit un răspuns pozitiv în

Aderarea la NATO, în special, rămâne un punct de conflict, așa cum a fost cu mult înainte de invazia pe scară largă a Rusiei.

Pentru Kiev, aceasta este singura modalitate de a garanta supraviețuirea viitoare a țării, împotriva unui inamic rus aplecat să subjugă Ucraina.

Dar, în ciuda faptului că în iulie anul trecut s-a declarat că Ucraina se află pe „o cale ireversibilă către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO”, alianța este divizată, SUA și Germania nefiind încă în favoarea emiterii unei invitații.

Președintele Zelenski a indicat că, dacă o ofertă de aderare s-ar extinde la toată țara, în cadrul granițelor recunoscute internațional ale Ucrainei, ar fi dispus să accepte că aceasta s-ar aplica, inițial, doar teritoriului aflat sub controlul Kievului.

Dacă nu NATO, atunci ce? Cu posibilitatea ca discuțiile de pace conduse de Trump să se apropie și ca Ucraina să piardă teren pe câmpul de luptă, dezbaterea internațională se referă la susținerea poziției instabile a Kievului.

„Este esențial să avem garanții puternice, legale și practice”, a declarat Andriy Yermak, șeful biroului președintelui Zelenski, postului public ucrainean pe 12 decembrie.

Trecutul recent al Ucrainei, a spus el, a lăsat o moștenire amară. „Din păcate, din experiența noastră, toate garanțiile pe care le aveam înainte nu au avut drept rezultat securitatea”.

Fără mecanisme concrete asemănătoare tipului de concept de apărare colectivă încorporat de articolul 5 din tratatul NATO, observatorii se tem că nu va exista nimic care să împiedice un alt atac rus.

„Zelenski înțelege că nu poate avea doar o încetare a focului,” spune Orysia Lutsevych, șefa Forumului Ucrainei de la Chatham House

„Trebuie să fie un plus de încetare a focului. Ar fi o sinucidere pentru Zelenski doar să accepte o încetare a focului și să nu aibă niciun răspuns despre cum este protejată Ucraina”, a mai adăugat aceasta

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: