Germania a anunțat marți, 22 februarie, că oprește proiectul conductei rusești de gaze Nord Stream 2, ca sancțiune pentru decizia Rusiei de a recunoaște independența celor două regiuni separatiste din Ucraina, sprijinite de ruși.

Conform Deutsche Welle, anunțul oficial a fost făcut de Cancelarul german, Olaf Scholz, care a declarat că proiectul gazoductului nu poate continua acum, în aceste circumstanțe de criză. El a spus că procesul de aprobare Nord Stream 2 a fost oprit.

De asemenea, oficialul german le-a spus reporterilor din Berlin că guvernul său a luat măsura ca răspuns la acțiunile Rusiei în Ucraina.

„Sună tehnic, dar este pasul administrativ necesar, astfel încât să nu existe certificare a conductei, și fără această certificare, Nord Stream 2 nu poate funcționa”, a spus Scholz.

Construcția proiectului conductei a fost finalizată, dar proiectul încă avea nevoie de o certificare de reglementare din partea autorităților germane, înainte ca gazul să poată fi livrat. Conducta a fost o sursă de dispută cu SUA, care și-au exprimat îngrijorarea că va crește dependența europeană de Rusia pentru nevoile sale energetice.

Conducta submarină din Marea Baltică, Nord Stream 2, ar trebui să dubleze livrările de gaze ruseşti către Germania, care este principalul promotor al proiectului. Rusia a anunţat anul trecut finalizarea acestui gazoduct controversat, care trece pe sub Marea Baltică şi leagă direct Rusia şi Germania. Pe termen lung, proiectul va priva Ucraina de cel puţin 1,5 miliarde de dolari pe an, sumă pe care ea o primeşte în prezent pentru tranzitul de gaz rusesc pe teritoriul său.

Iată ce înseamnă Nord Stream 2:

Acest gazoduct cu o capacitate de 55 miliarde m3 de gaz pe an parcurge 1,230 de kilometri sub Marea Baltică pe acelaşi traseu cu „geamănul” său Nord Stream 1, operaţional din 2012. De ani de zile, proiectul a opus Washingtonul Berlinului; dar şi pe europeni între ei, precum şi Rusia cu Ucraina, aliat al Occidentului, şi care îşi vedea poziţia slăbită, prin punerea în exploatare a conductei.

În cele din urmă, o schimbare la Washington – după venirea la putere a lui Joe Biden – a permis elaborarea unui compromis germano-american, în încercarea de a închide acest litigiu.

Construcţia ar fi trebuit să se termine în 2019, dar a fost amânată de opoziţia Statelor Unite, care o consideră un proiect geopolitic al Rusiei. Washingtonul a impus sancţiuni împotriva unor entităţi legate de construcţia gazoductului.

Sursa: dw.com

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: