Clădiri reprezentative, monumente și spații publice din Chișinău, cartografiate din perspectiva trecutului și-a nevoilor prezentului, au fost prezentate în septembrie, anul acesta, la ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, într-un proiect complex, intitulat ,,Dragă Chișinău”. Începând cu 8 noiembrie 2024 este rândul chișinăuienilor să reflecteze, prin intermediul expoziției și al filmului, asupra stării patrimoniului din propriul lor oraș.

Proiectul cultural ,,Dragă Chișinău” este organizat de Asociația pentru cultură și arte Arbor (România) și Arbor Institute for Culture (Republica Moldova), în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, Biblioteca Națională a Republicii Moldova și organizațiile neguvernamentale și inițiativele cetățenești: Primăria mea, Plazforma, Curaj.TV, Comunități Active pentru Democrație Participativă și Alianța Biciclete Chișinău. Proiectul beneficiază de sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național din România și al Guvernului Elveției, prin Biroul de Cooperare al Elveției în Republica Moldova.

 

Vernisajul va avea loc pe 8 noiembrie 2024, la orele 15.00, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în sala 4.


Program de vizitare:

9 noiembrie – 8 decembrie 2024

Muzeul Național de Istorie a Moldovei

Str. 31 August 1989 nr.121 A, Chișinău

 

Marți – duminică: 10.00 – 17.00 (ultima intrare: 16.20)

Luni: închis 

 

Pentru mai multe informații privind accesul în muzeu și tarifele de intrare, vă rugăm accesați pagină web a Muzeului Național de Istorie a Moldovei

 

Despre proiect 

Proiectul cultural „Dragă Chișinău” ia în discuție mai multe monumente istorice și spații din Chișinău, a căror soartă a fost dezbătută în spațiul public și în apărarea cărora s-au solidarizat comunitățile profesionale și societatea civilă. Formatul proiectului a combinat etalarea expozițională, filmul și dezbaterea, fiind valorificată documentarea în arhive și cea din teren. Echipa implicată a adus laolaltă istorici, muzeografi, bibliotecari, arhivari și cercetători din domeniu, artiști vizuali, cineaști, precum și importanți reprezentanți și membri activi a societății civile.

 

Expoziția Chișinău la linia roșie

Am grupat, așadar, o parte din rezultatele cercetării într-o expoziție care include texte informative, colaje din fotografii de epocă și recente, obiecte, pancarte și lucrări, înregistrări video, referitoare la starea de conservare a clădirilor, menționând evenimentele recente care le-au complicat sau încununat destinul. Titlul expoziției Chișinău la linia roșie reia o expresie folosită de arhitecții din Chișinău, desemnând clădirile construite la aliniamentul străzii, ca un accent în plus asupra stării peisajului arhitectural în viața locuitorilor. Expoziția este însoțită de un catalog, cu studii rezumative despre arhitectura și istoricul edificiilor luate în discuție, cu informații de context social și istorie recentă. Pentru o documentare cat mai acurată s-au purtat discuții cu membrii comunității științifice, reprezentanți ai instituțiilor publice și organizațiilor neguvernamentale, activiști și oameni pasionați de patrimoniu.

 

Docuficțiunea Dragă Chișinău

În cadrul proiectului a fost realizată docuficțiunea Dragă Chișinău, un film care dă voce membrilor societății civile și reprezentanților sectorului cultural de la Chișinău. Ideea filmului valorifică momente punctuale ale dezbaterii în jurul patrimoniului construit, din ultimii ani, de la acțiunea de protest permanent a comunității OccupyGuguță din 2018 până la reacția societății civile la înstrăinarea terenului fostului Stadionului Republican, un spațiu verde de 5 hectare din centrul istoric al orașului care ar fi putut fi transformat într-o Gradină Publică. 

 

Conferința Chișinău, dreptul la oraș

​​​În cadrul evenimentelor de lansare din 14 septembrie de la ARCUB (București), a avut loc și conferința Chișinău, dreptul la oraș, cu participarea reprezentanților ONG-lor chișinăuiene „Primăria mea”, „Plazforma”, „Comunități Active pentru Democrație Participativă” și ai inițiativelor cetățenești „Microfonul liber” și „Alianța Biciclete Chișinău”. În prim plan: evoluția activismului civic din Republica Moldova și studiile de caz despre cele mai recente „lupte” pentru salvarea patrimoniului urban. Prezentările activiștilor Vlada Ciobanu, Ana Popa, Oleg Brega și Vitalie Sprînceană, în colaborare cu Lilia Nenescu, au fost moderate de Mirela Nagâț, jurnalist cultural, realizator la TVR Cultural, și s-au desfășurat într-un format liber, iar înregistrarea conferinței poate fi vizionată pe pagina de YouTube a Asociației Arbor. 

 

Membrii echipei 

Management de proiect: Victoria Nagy Vajda

Texte: dr. arh. Tamara Nesterov, Vitalie Ciobanu, Victoria Nagy Vajda

Cercetare: Victor Organ, Elena Balinschi

Echipa MNIM, cercetare și coordonare: Livia Ermurachi, Olga Andranovici, Maria Evdochimova, Ana Maria Rusnac,  Denis Topal, Alexandru Levinschi, Victor Țoi

Reprezentanți ai societății civile: Vitalie Sprînceană, Lilia Nenescu, Vlada Ciobanu, Ana Popa, Victor Ciobanu, Oleg Brega

Producție de film: Lucia Lupu, Vlad Bolgarin, Lucian Spătaru 

Traducere, redactare: Justina Bandol, Ioana Flangea

Fotografii: Andrei Grigore, Lucian Spătaru

Comunicare: Mirela Nagâț 

Ilustrații: Ionela Tican 

Mulțumiri: dr. arh. Letiția Bărbuică, Doina Gaideu, Aliona Ciobanu, Vasile Gârneț, Valeria Căldare, echipa MNIM, echipa ARCUB, membri ai comunităților științifice, fotografi, activiști și oameni pasionați de patrimoniu 

 

Monumentele documentate în cadrul proiectului: Conacul urban Rîșcanu-Derojinschi, Casa Herța, Muzeul Național de Artă al Moldovei, fosta clădire a Muzeului de Arheologie, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (corp 1), Casa de raport cu încăperi pentru funcții sociale (sediul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”), Biblioteca Națională a Republicii  Moldova (corp 2), ruina fostului Oficiu Poștal, vila urbană din strada Mateevici nr. 73, ruina fostului cinematograf „Gaudeamus”, fosta cafenea „Guguță”, ruina fostului Stadion Republican, ruina Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, Moara Roșie. 

 

Organizatori: Asociația pentru cultură și arte Arbor și Arbor Institute for Culture cu sprijinul Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Parteneri: Muzeul Național de Istorie a Moldovei, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Asociația Primăria mea, Asociația Plazforma, Asociația Comunități Active pentru Democrație Participativă, Curaj.TV, Alianța Biciclete Chișinău.

 

Colaboratori: VOLT Cinematography, ZEN Design, Kodex, Rebirth Design Manufacturing, Moldova Film, Bones Offices.

 

Proiect co-finanțat: Administrația Fondului Cultural Național și Guvernul Elveției prin Biroul de Cooperare al Elveției în Republica Moldova.

Conținutul acestui proiect nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorilor. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care pot fi folosite rezultatele lui. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanță. 

 

Asociația pentru cultură și arte Arbor, înființată în 2017, este bine-cunoscută publicului pentru efortul constant pe care îl depune pentru promovarea dialogului dintre publicul din România și artiștii basarabeni, cu scopul dezvoltării mobilității culturale între cele două țări de pe malurile Prutului. Activitatea Arbor vizează mai multe domenii artistice. Astfel, Arbor a organizat mai bine de 40 de expoziții de artă, atât în spațiul pe care îl deține, Arbor.art.room, cât și în galerii private, centre culturale, biblioteci sau muzee din Republica Moldova și România. De asemenea, asociația a inițiat proiecte educative, de promovare a culturii scrise și a artei spectacolului, precum „Cultura Bus”, „Arbor Master Class”, „Romanul românesc din stânga Prutului”, „Povești abandonate”, „Menajeria de sticlă”, „Caravana amintirilor din Gulag”. Proiectele Arbor sunt realizate în parteneriat cu instituții publice și private, cum ar fi Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Național  de Istorie a Moldovei, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, un teatru și altele. Arbor a lansat prima galerie  de artă în realitate virtuală (VR) din România și Republica Moldova, www.theopen-art.com, unde pot fi accesate lucrările unor artiști români și moldoveni, dar și expoziții ale muzeelor din Chișinău. Asociația Arbor a editat Cartea poveștilor abandonate (2022), Ghenadie Popescu, Mark Verlan (2019), Valentina Rusu Ciobanu. 100 de ani de la naștere (2020), Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni (2022; 2024), Valentina Rusu Ciobanu. Catalog raisonné (2023), Culorile dezghețului. Satul basarabean în pictura anilor 1960 și Chișinău la linia roșie (2024). Nu în ultimul rând, asociația face donații și sponsorizări către instituții de învățământ și culturale, ONG-uri, teatre și artiști.

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: