De la Shanghai la Beijing, protestele au izbucnit în toată China într-o rară manifestare împotriva Partidului Comunist, provocate de furia oamenilor față de politica anti-COVID, anunță CNN.

Pe măsură ce numărul protestatarilor a crescut, aceștia își arată nemulțumirea, unii cerând o mai mare democrație și libertate, chiar și înlăturarea liderului chinez Xi Jinping. Acesta este învinuit că, de aproape trei ani, instituie carantină forțată și oameni sunt supuși urmăririi digitale.

De ce protestează chinezii?

Protestele au fost declanșate de consecințele unui incendiu mortal, joia trecută, în Urumqi, capitala regiunii extrem de vestice Xinjiang. Incendiul a ucis cel puțin 10 persoane și a rănit nouă într-un bloc de apartamente, ceea ce a dus la furia publică în urma videoclipurilor ce au imortalizat incidentul. Din cauza măsurilor de izolare, pompierii au ajuns prea târziu la locul incidentului. Orașul a fost închis de mai bine de 100 de zile, locuitorii neputând părăsi regiunea și mulți au fost forțați să stea acasă.

Totuși, mai multe incidente au avut loc în timpul restricțiilor. O femeie a suferit de avort spontan când i-a fost interzis accesul în spitalul din Xian, un copil, al cărui apartament era în carantină, a murit din cauza intoxicării cu gaz.

Vineri, oamenii au ieșit în stradă. Temându-se că viața lor se află în pericol din cauza restricțiilor dure, aceștia vor să lupte pentru libertate și siguranță. Ei au mărșăluit către o clădire guvernamentală, cerând eliminarea restricțiilor. În dimineața următoare, guvernul local a spus că va micșora numărul restricțiilor, dar nu a oferit un interval de timp clar.

Acest lucru nu a reușit să potolească furia publicului, iar protestele s-au răspândit rapid dincolo de Xinjiang.

 Unde au loc protestele?

Au fost semnalate proteste în toată țara. Până acum, CNN a observat că au loc demonstrații în cel puțin 16 locații la nivel național, inclusiv două dintre cele mai mari orașe ale Chinei, capitala Beijing și centrul financiar Shanghai.

În Shanghai, sâmbătă, sute de oameni s-au adunat la lumina lumânărilor pe drumul Urumqi, numit după orașul Xinjiang, pentru a comemora victimele incendiului. Protestatarii își doresc o viață normală și demnă.  Mulți au ridicat foi albe de hârtie – un gest simbolic împotriva cenzurii – și au scandat:

Avem nevoie de drepturile omului, avem nevoie de libertate.

Foaia albă a devenit un simbol al protestului. Unul dintre manifestanți afirmând că foaia albă reprezintă tot ce vor să spună, dar nu pot.

Politicile Chinei de a combate pandemia COVID au fost resimțite în mod deosebit de acut în Shanghai, unde izolarea de două luni de la începutul acestui an i-a lăsat pe mulți fără acces la hrană, îngrijire medicală sau alte lucruri de bază.

Până duminică seara, demonstrațiile în masă s-au extins la Beijing, Chengdu, Guangzhou și Wuhan, unde mii de locuitori au cerut nu numai încetarea restricțiilor Covid, ci și libertăți politice. Locuitorii din unele cartiere închise au dărâmat barierele și au ieșit în stradă.

Protestele au avut loc, de asemenea, în campusuri, inclusiv în prestigioasele instituții ale Universității din Beijing, ale Universității Tsinghua din Beijing, ale Universității de Comunicare din China, Nanjing.

De ce este acest lucru semnificativ?

Protestul public este extrem de rar în China, unde Partidul Comunist și-a înăsprit controlul asupra tuturor aspectelor vieții, disidenții sunt supuși represiunii, iar cetățenii sunt spionați.

Maria Repnikova, profesoară la Universitatea de Stat din Georgia, care studiază politica și mass-media Chinei, citată de CNN, observă că:

„Acesta este un tip diferit de protest față de protestele pe care le-am văzut în ultimele două decenii. Protestatarii  se revoltă contra oficialilor locali și sunt nemulțumiți de situația socială și economică.”

Protestele reflectă „exprimarea mai ascuțită a nemulțumirilor politice. Pe măsură ce furia crește și tragediile se înmulțesc, oficialii nu întreprind nimic pentru a-i mulțumi pe protestatari.

Cum au răspuns autoritățile?

În mai multe părți ale Chinei, protestele par să se fi dispersat pașnic în weekend. În Shanghai, au fost efectuate arestări la primele ore ale dimineții. Însă, protestatarii s-au întors duminică. Unele videoclipuri arată scene haotice în care poliția împinge, târăște și bate protestatari. La un moment dat, sute de ofițeri de poliție au format un zid uman pentru a bloca drumurile principale, cu un difuzor care transmitea un mesaj pentru protestatari să plece. Din cauza cenzurii digitale impusă de guvernul chinez, videoclipurile au fost șterse.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei susține, de asemenea, că postările pe rețelele de socializare care leagă incendiul din Xinjiang cu politicile anti-Covid au „motive ulterioare” și că autoritățile „au făcut ajustări pe baza realităților de pe teren”. Când a fost întrebat despre protestatarii care i-au cerut lui Xi să demisioneze, el a răspuns: „Nu sunt conștient de situația pe care ați menționat-o”.

Fără a se referi la proteste, guvernul municipal din Beijing a interzis duminică blocarea intrărilor în ansambluri rezidențiale care se află în regim de izolare, spunând că acestea trebuie să rămână libere pentru serviciile de urgență.

Mass-media condusă de stat nu a relatat despre manifestațiile din toată țara. Un ziar de duminică a numit politica anti-COVID fiind „cea mai eficientă din punct de vedere științific”.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: