Cercetătorii au studiat intens obiceiul de „ronțăială” constantă și au ajuns la concluzia că acest comportament poate fi influențat de mai mulți factori fizici, psihologici și sociali. Ronțăitul necontrolat sau „snacking-ul” frecvent poate fi legat de gestionarea stresului, de nivelul hormonilor și structura obiceiurilor zilnice. Iată câteva descoperiri și concluzii ale experților despre acest comportament:

1. Stresul și obiceiul de ronțăială

Multe persoane mănâncă mai frecvent atunci când sunt stresate, întrucât consumul de alimente, mai ales cele bogate în zahăr sau grăsimi, poate activa centrii de recompensă din creier, oferindu-le o senzație temporară de relaxare. Această activare a centrilor de recompensă duce la eliberarea de dopamină, ceea ce face ca obiceiul să devină o formă de „auto-liniștire”.

2. Rolul hormonilor în pofta de ronțăit

Hormonii au un impact semnificativ asupra apetitului și frecvenței gustărilor. De exemplu, nivelurile ridicate ale hormonului cortizol, asociat stresului, pot crește pofta de mâncare, în special pentru gustări nesănătoase. De asemenea, grelina, numită și „hormonul foamei,” stimulează apetitul și poate contribui la dorința de a ronțăi constant, mai ales dacă nu se consumă mese principale regulate.

3. Lipsa somnului și poftele de alimente

Studiile arată că persoanele care dorm puțin sunt mai predispuse să ronțăie pe parcursul zilei. Lipsa somnului afectează echilibrul hormonal, ducând la creșterea grelinei și reducerea leptinei (hormonul care semnalează senzația de sațietate). Aceasta poate face ca obiceiul de ronțăială să fie mai pronunțat în zilele în care nu dormi suficient.

4. Asocierea ronțăitului cu anumite activități

Multe persoane ronțăie în mod automat când se uită la televizor, citesc sau lucrează la calculator. Acest obicei este, în esență, un răspuns condiționat: activitatea respectivă devine asociată cu ronțăitul, iar în timp, creierul începe să perceapă ronțăitul ca o parte naturală a acestor activități.

5. Deficiențele nutriționale

Dorința de a ronțăi în mod constant poate semnala lipsa unor nutrienți esențiali, precum proteinele, fibrele sau grăsimile sănătoase. Când dieta nu este echilibrată, senzația de foame apare mai frecvent, ceea ce duce la un consum constant de gustări, de obicei mai puțin nutritive.

6. Lipsa unei rutine alimentare clare

Persoanele care nu au mese regulate sau care sar peste mesele principale sunt mai predispuse să ronțăie de-a lungul zilei pentru a-și potoli foamea. Cercetările arată că mesele regulate, bogate în nutrienți, pot ajuta la reducerea nevoii de a lua gustări constante și la menținerea unui nivel stabil de energie.

7. Tendințele de „mâncat emoțional”

Mulți oameni ronțăie nu pentru că le este foame, ci pentru a-și gestiona emoțiile. Plictiseala, tristețea sau anxietatea sunt stări care pot declanșa nevoia de a mânca frecvent pentru a distrage mintea de la aceste emoții.

Cum să reduci nevoia constantă de ronțăială

Pentru a reduce acest obicei, experții recomandă câteva strategii simple:

  • Planifică mese regulate și echilibrate, care să includă proteine, fibre și grăsimi sănătoase.
  • Adoptă metode de gestionare a stresului care nu implică mâncatul, precum exercițiile fizice, meditația sau yoga.
  • Setează o rutină de somn sănătoasă, care să-ți asigure 7-8 ore de odihnă pe noapte.
  • Crează-ți un mediu sănătos: elimină din casă alimentele de ronțăit nesănătoase și asigură-te că ai mereu la îndemână gustări sănătoase, precum fructe, nuci și legume.

Cercetătorii sunt de acord că a-ți înțelege obiceiurile de ronțăială și a învăța cum să le gestionezi este cheia către o alimentație echilibrată și un stil de viață sănătos.

Distribuie articolul: