Alexei Buzu, secretarul general al Guvernului, a explicat în Podcastul ZdCe detaliile reformei administrativ-teritoriale propuse de guvern. El a răspuns la întrebări despre reducerea numărului de primării și raioane, a comentat acuzațiile privind lichidarea satelor și a clarificat ce competențe administrative și financiare vor avea noile primării unite, precum și ce servicii vor oferi cetățenilor, scrie zdg.md

 

— Cu privire la reforma administrativă au fost inițiate consultări, dar deocamdată nu ați făcut public un concept ce ar urma să prevadă această reformă, iar acest fapt lasă loc de interpretări și de speculații. De ce ați început consultările fără a face public un concept și dacă este asta o lipsă de transparență?

— Noi, în cadrul Guvernului, am decis că trebuie să avem această discuție onestă și cât mai deschisă cu cetățenii noștri, cu partidele politice, cu societatea civilă, pentru că este, într-adevăr, o reformă importantă, afectează o bună parte din cetățenii noștri, modul în care sunt administrate lucrurile la nivel local, ne vizează pe noi toți. Și înainte de a veni cu o viziune a Guvernului, am vrut să ne consultăm, să înțelegem care sunt perspectivele diferitor actori și parteneri. Și am zis că, într-un scurt timp, noi vom publica acest concept al reformei. Noi nu avem un document, sau nu am avut un document la Guvern pe care l-am ascuns și am mimat aceste consultări. Noi, într-adevăr, într-un mod sincer, deschis, am vrut să avem această discuție despre administrarea lucrurilor la nivel local, regional, cum trebuie să funcționeze o primărie în anul 2026, care sunt problemele cu care se confruntă aleșii locali, care sunt așteptările cetățenilor și așa mai departe. Aceste discuții, după mine, sunt foarte valoroase. Ele doar o să ne ajute să avem un concept mai bun, va crește și mai mult nivelul de angajament și responsabilitatea noastră, a Guvernului, în implementarea acestei reforme.

Mi se pare un lucru firesc într-o societate în care apare un subiect de interes să existe diferite opinii, acceptăm că pot fi și anumite speculații, dar eu cred că este important să avem această discuție. Și când vom publica în scurt timp și conceptul despre această reformă, sunt sigur că și atunci vom avea discuții, vom organiza consultări. Discuțiile pe care le avem acum nu sunt lipsite de conținut. Guvernul a făcut public și a tranșat anumite aspecte legate de faptul că reforma se va întâmpla, că nu este doar reforma teritorial-administrativă, dar este o reformă mai amplă, a administrației publice locale, în care nu vorbim doar despre hărți, despre delimitări, dar vorbim despre cum ne organizăm, despre competențe, despre autonomia locală, despre așteptările cetățenilor, despre apropierea serviciilor către cetățean.

— Deocamdată, la suprafață răsare discuția despre faptul că ar urma să avem mai puține primării. Acum sunt aproape 900 de primării, avem 32 de raioane, avem o unitate administrativ-teritorială autonomă. Cum vor arăta datele după această reformă?

— Miza nu este doar reorganizarea administrativ-teritorială, miza noastră este să încercăm să fortificăm mandatul aleșilor locali. Vrem să avem primării puternice pentru localități dezvoltate. Colegii noștri la nivel local au o anumită frustrare. Ei spun: „Eu nu sunt primar, eu sunt administrator de întreprindere municipală, eu reușesc să aduc proiecte, să aduc investiții, în pofida unui sistem care este depășit.” Și așteptările lor sunt ca această reformă să le ofere aceste aripi.

Când eram la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, vedeam colegi de-a mei din prima linie, bine pregătiți, cu o empatie foarte mare, care aveau aceste limitări ale unui sistem ineficient. Exact așa, avem foarte mulți primari puternici, patrioți, integri, care ar putea să facă mult mai mult pentru localitățile și comunitățile lor, dar pentru că sunt într-o primărie cu competențe și capacități mici, nu pot să crească o echipă, nu pot să aducă specialiști buni, de multe ori ratează oportunitățile de dezvoltare. Și de aceea, în cadrul acestei reforme, da, vom discuta despre amalgamare, despre consolidarea primăriilor, despre consolidarea raioanelor, cu siguranță, dar nu ne vom limita la acest lucru.

Vrem să vorbim despre lărgirea bazei fiscale, despre competențe, despre faptul că într-o primărie nu trebuie să fie o excepție că ai un specialist bun în atragerea investițiilor sau un specialist în dezvoltare egalitară. Trebuie să fie o normă. Într-o țară candidată la Uniunea Europeană asta trebuie să fie o normă. Trebuie să ai mai multe, mai multă flexibilitate să atragi oamenii în echipa ta, să poți să le oferi anumite stimulente și despre asta trebuie să discutăm. Dar înțelegem că resursele sunt finite și atunci trebuie să facem anumite decizii, să prioritizăm, să vedem cum consolidăm bugetele, echipele.

Nimeni nu neagă că este o reformă complexă. Multe guverne la rând s-au uitat, au înțeles perfect nevoia și importanța acestei reforme și au amânat-o. Acest guvern a zis că nu putem să mergem mai departe, trebuie să facem acest pas și o facem.

— Haideți să vorbim punctual despre componentele acestei reforme. Lumea se întreabă câte primării mai exact vor rămâne din cele aproape 900 și dacă vom mai avea raioane. 

— În primul rând, numărul de sate nu se va schimba. Vom avea același număr de sate. Eu am văzut încercări lașe și ieftine de manipulare – că vom lichida satele. Noi nu vom lichida satele. Satele vor rămâne, ele vor înflori, pentru că în sate, dacă vom avea primării puternice, satele se vor dezvolta. Numărul de primării, da, se va reduce. Vom consolida numărul de primării. Câte primării vom avea în final, urmează să clarificăm și am spus că, în primul rând, mizăm pe acest proces de amalgamare voluntară. De ce? Pentru că aleșii locali, primarii, consilierii locali, cetățenii, cunosc cel mai bine modul în care ei ar putea să se unească, să-și consolideze bugetele, echipele cu primăriile limitrofe. De aceea, noi vom simplifica procesul de amalgamare voluntară și vom veni cu stimulente pe termen scurt și pe termen lung, pentru ca să consolidăm capacitatea fiscală a acestor noi entități. Și guvernul, prin Cancelaria de Stat, va susține operațional și logistic acest proces de amalgamare, care nu este deloc ușor.

Până acum avem finalizate două amalgamări, dar avem peste 340 de primării care deja sunt antrenate într-un proces de amalgamare. Procesul de amalgamare este unul dinamic. În fiecare zi avem decizii noi, colegii ne comunică că au reușit să atragă o primărie sau că deja 3–4 primării sunt în proces de negociere. În iunie – iulie noi vom trage linia și vom vedea care este situația, câte din primării au reușit să se antreneze într-un proces serios de amalgamare. Pentru primăriile unde avem un număr al populației mai mic, urmează să stabilim care este acel prag minim. Dacă nu vor dori să se implice într-un proces de amalgamare voluntară, vom introduce amalgamarea normativă.

— Adică, obligatorie.

— Da. Noi vom schimba legislația și vom permite pregătirea și administrarea procesului de amalgamare voluntară și normativă fără a fi nevoie de alegerile anticipate, pentru că considerăm că aleșii locali și-au luat angajamente în anul 2023 și este firesc și oportun să aibă această posibilitate să-și ducă mandatul până la capăt, mai ales că ne apropiem de alegerile locale din 2027 și nu mai are rost să organizeze alegerile anticipate atât de aproape.

Iar amalgamarea normativă va rămâne și după alegerile din 2027. Dacă într-o primărie numărul  populației va scădea sub acel prag pe care urmează să-l clarificăm, acea primărie va intra într-un proces de amalgamare voluntară, iar dacă nu se va reuși, va intra într-un proces de amalgamare normativă, cu realizarea acestui proces la următoarele alegeri locale. Nu trebuie să avem primării unde numărul de cetățeni va fi mai mic decât acel număr pe care urmează să-l clarificăm.

— Am văzut vorbindu-se despre cifra de 1500 de locuitori și că aproximativ 60% dintre primării au numărul de locuitori sub această cifră. Acesta ar putea fi numărul minim de locuitori într-o primărie?

— Discutăm și facem analizele de rigoare, inclusiv în cadrul Guvernului. Când vom face public, când vom finaliza conceptul de reformă, vom comunica care va fi acel prag.

— Și acum, întrebarea cetățenilor este dacă vor avea serviciile pe care le au acum în satele lor, la primării, mai departe de ei. Vor trebui să facă zeci de kilometri până a ajunge la un punct administrativ, la noua primărie, pentru a-și rezolva problemele?

— Nu va fi nevoie de acest lucru. Noi vom disocia prestarea de servicii, inclusiv servicii administrative, de primărie. Primăria va avea, în mare parte, mandatul de dezvoltare locală. În primăriile amalgamate noi vom facilita deschiderea Centrelor Unificate de Prestare a Serviciilor (CUPS). Acolo vor fi prestate serviciile oferite de către primărie. Ba mai mult, vom integra și mai multe servicii publice. Spre exemplu, în cadrul unei primării acum se prestează 22 servicii. În CUPS acum se prestează peste 120 servicii. Vom propune instituirea unei funcții de reprezentant al primarului în acea comunitate. Acea persoană va administra și va fi mandatată să presteze servicii, să aibă acces la diferite baze de date, să administreze servicii și să poată să acționeze în numele acelei primării: să presteze servicii, inclusiv la CNAS, să presteze servicii la cadastru, plângeri, petiții.

— Congresul Autorităților Locale a sesizat că sunt doar 60 de asemenea centre.

— Pentru că nu am avut un efort de amalgamare. Dar acum necesitatea acestor centre crește,  pentru că în primăriile amalgamate vom avea nevoie de acest lucru și guvernul va coordona acest efort.

Trebuie să înțelegem că în primărie, chiar dacă se va amalgama, va rămâne asistentul social, vor rămâne lucrătorii sociali, va veni polițistul, deci lucrurile nu o să se schimbe dramatic în sensul în care, cum exagerează unii, că vom lichida, vom închide și așa mai departe.

— Are drept scop această reformă reducerea cheltuielilor administrative?

— Guvernul nu își propune să optimizeze anumite cheltuieli pe seama acestei reforme. Ceea ce vrem noi să facem este să consolidăm capacitățile locale. Din 2021, în fiecare an, anvelopa pe care Guvernul a oferit-o pentru dezvoltarea locală și regională a crescut în fiecare an. În 2026 avem mai multe resurse bugetate decât în 2025. În 2027 vom avea mai multe resurse decât în 2026, pentru că avem Planul de creștere, pentru că procesul nostru de integrare europeană ne permite să ne cuplăm la mai multe programe europene, doar că trebuie să avem această capacitate, să absorbim acest fonduri, trebuie să avem capacitatea să le gestionăm.

Vorbim de servicii, canalizare, apă, acestea trebuie, dincolo de investiția inițială, destul de substanțială, trebuie să ai capacități să gestionezi, să ai o politică de tarifare adecvată, să poți să recuperezi anumite investiții, să ai capacitatea să extinzi serviciul către cetățeni. Și el trebuie să fie durabil. Și asta poate să se întâmple atunci când ai mai multe capacități, când ai mai mulți  specialiști în primărie. Și asta nu poate să se întâmple atunci când ai un buget limitat, ai cinci oameni în primărie sau șase și nu poți să atragi oameni adiționali în echipa ta.

— Am văzut asemenea opinie că există localități mici în Uniunea Europeană care reușesc să atragă fonduri.

— Dacă am un nivel de dezvoltare economică, cum ar fi în Franța sau în alte țări pe care unii dintre colegii noștri le citează, posibil. Noi nu avem această posibilitate și de aceea trebuie să mergem pe partea de consolidare, să ne unim, să punem interesele cetățenilor mai presus de orice. Și eu vreau să spun, în discuțiile pe care le-am avut cu aleșii locali, eu am văzut această preocupare.

— Acum amalgamările voluntare vin cu niște beneficii financiare din partea statului. Cele obligatorii vor mai beneficia de acest sprijin financiar ori se taie banii?

— Amalgamarea normativă va fi administrată cu siguranță cu mai puține sau chiar fără anumite beneficii pentru aceea. Eu încurajez într-un mod hotărât, proactiv, toți colegii noștri să înceapă un proces de negocieri, de discuții, să se unească, să se consolideze.

— Ce facem cu raioanele?

— Mandatul și competențele raioanelor vor fi regândite. Guvernul, în ultimii ani, a preluat mai multe competențe de la ei. Deci, noi credem că rolul raioanelor trebuie să se concentreze pe dezvoltarea regională, suportul oferit către administrația publică locală de nivelul întâi, să susțină regionalizarea serviciilor și, cu siguranță, numărul de raioane va fi redus semnificativ.

— O îngrijorare a aleșilor locali ține de politizarea acestui proces. Iar cei din opoziție, de exemplu, Ion Ceban, primarul capitalei, a spus că această reformă este cu scop electoral. Cum dați asigurări că  factorul politic nu influențează într-un mod negativ asupra acestei reforme?

— Aici noi mizăm pe amalgamarea voluntară, care este un proces descentralizat, în care aleșii locali, comunitățile, decid, discută, negociază și creează acele noi structuri mai consolidate, în care guvernul are rol de a facilita, de a ajuta și nu de a dicta într-un fel sau altul. De asta noi încercăm să creăm aceste condiții ca reforma, cum ne place nouă să spunem, să fie de jos în sus.

— Sunt exemple în care se unesc primării, unde primarii sunt de la diferite partide politice, unde ajung la consens cei care reprezintă guvernarea, care reprezintă opoziția? 

— Da, pentru că la nivel local, aleșii locali prioritizează interesul cetățenilor.

— Tot Ion Ceban a spus că ar urma să fie lichidate 600 de primării, să fie lăsate 300 și să fie 10 regiuni. Și mai spune el că așa vor dispărea mai multe localități.

— Eu nu știu ce să comentez. Eu am spus, localitățile vor rămâne. Noi nu vom reduce numărul de localități. Numărul de primării se va schimba. Nu am să stau să comentez fiecare chestie năstrușnică pe care domnul primar duminică seara sau luni dimineața o gândește ca să apară în știri.

— Dar legat de aceste cifre, ele există undeva scrise? Se bazează pe ceva?

— Sunt diferite cifre și analize care spun, spre exemplu, că 60% din primăriile R. Moldova sunt în localități unde numărul populației este mai mic de 1500, potrivit datelor recensământului din  2024.

— Deci ăsta ar fi potențialul luat în vedere de această reformă, da? Că ar urma să fie vizate aceste localități?

— A unei componente a acestei reforme. Reforma nu se limitează la amalgamare, reorganizare. Reforma pune drept obiectiv dezvoltarea competențelor pentru administrația publică locală, ca să accelerăm procesul de dezvoltare.

— Ce solicită acum primăriile și cât le poate da statul în ceea ce privește autonomia decizională la nivel local? Vor mai mulți bani, vor mai multă libertate de decizie? Ce poate da statul?

— Este un proces firesc, în care diferite componente ale unui sistem administrativ, ale puterii, negociază între ele. Când elaborăm bugetul anual, ministerele negociază între ele, negociază cu Ministerul Finanțelor. Ceea ce vreau să spun este că noi ne propunem ca rezultat al acestei reforme să consolidăm capacitatea administrativă și financiară a primăriilor. Acum, cât de rapid, cât de mult, cu siguranță, colegii noștri, aleșii locali, vor avea o opinie diferită față de noi, dar eu sunt sigur că lucrurile se vor îmbunătăți comparativ cu situația pe care o avem în prezent. Pentru că numărul de persoane care vor lucra în primăria nouă va crește, bugetul va crește, baza fiscală va crește, se vor face schimbări în legislație pentru a lărgi sursele de venit ale primăriilor.

— Dar puteți să ne dați un exemplu, cum va lărgi baza de venit? 

— Prin defalcări, prin anumite taxe și impozite care acum se colectează centralizat și nu ajung exclusiv în bugetul de stat. Dar urmează, suntem în discuție cu Ministerul Finanțelor și vom comunica acest lucru. Deci, cum am zis, angajamentul nostru, pe lângă stimulentele pe termen scurt pe care le va oferi Guvernul pentru procesul de amalgamare, vom veni cu aceste schimbări structurale pentru a consolida capacitatea fiscală. Faptul că bugetele se vor uni, vor permite primăriilor noi să aibă mai multe resurse, relativ vorbind.

— Bugetele se vor mări, dar și numărul de locuitori se va mări.

— Corect, dar într-o primărie în care, spre exemplu, ai 200–300 de mii sau jumătate de milion de lei resurse proprii, dacă tu te unești cu alte 3, 4, 5 primării, sursele proprii pe care tu le colectezi din localitate vor crește și atunci, tu ai o sumă mai mare cu care poți să decizi: cofinanțare într-un proiect sau un program, decizi să o utilizezi în altă parte, să consolidezi un serviciu și așa mai departe. La asta m-am referit. Pentru că noi avem această fragmentare.

— Vor putea, de exemplu, primăriile să construiască un drum sau o grădiniță, sau un apeduct cu forțele proprii?

— Noi avem acum primării care fac acest lucru, pentru că au capacități, pentru că scriu și atrag proiecte. Dar ele sunt în minoritate. Noi vrem ca această realitate să fie normă, nu excepție.

— Când urmează să fie finalizată această reformă?

— Noi vom publica conceptul la sfârșit de februarie, început de martie. Vom schimba legea cu privire la amalgamarea voluntară, vom face procesul mai simplu, mai flexibil. În iunie – iulie vom trage linia, vom vedea unde suntem cu procesul de amalgamare voluntară, după care vom veni în sesiunea de toamnă a Parlamentului cu pachetul de legi care va veni cu aceste modificări de simplificare, atât legate de reorganizare la nivelul 1, la nivelul 2, competențe, cadrul financiar bugetar nou și vom asigura și vom oferi suport localităților, primăriilor pentru procesul de amalgamare, vom extinde rețeaua de CUPS. Și după alegerile din 2027, ele se vor realiza deja conform unei noi structuri și după 2027 vom avea structura nouă, mandate noi, mod de organizare nou, mai bun, mai eficient.

— E un timp foarte scurt până în 2027. Se va reuși să se facă acest lucru?

— Vom reuși.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: