S-ar putea să auzi oameni vorbind despre atacuri de panică și atacuri de anxietate ca și cum ar fi același lucru. Sunt condiții diferite, totuși, iar pentru o sănătate mintală mai bună, este bine să le deosebești.

Ce este un atac de anxietate?

Clasificarea științifică nu menționează atacurile de anxietate, dar definește anxietatea ca fiind o caracteristică a unui număr de tulburări psihiatrice comune.

Ce este un atac de panică?

Atacurile de panică apar brusc și implică o frică intensă și adesea copleșitoare. Sunt însoțite de simptome fizice foarte provocatoare, cum ar fi bătăile accelerate ale inimii, dificultăți de respirație sau greață.

Cea mai recentă ediție a Manualului de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale recunoaște atacurile de panică și le clasifică drept neașteptate sau așteptate.

Atacurile de panică neașteptate apar fără o cauză evidentă. Atacurile de panică așteptate sunt determinate de factorii de stres externi, cum ar fi fobiile. Atacurile de panică se pot întâmpla oricui, dar a avea mai mult de unul poate fi un semn al unei tulburări.

Simptomele anxietății includ:

  • îngrijorare
  • suferință
  • frică

Anxietatea este de obicei legată de anticiparea unei situații, experiențe sau evenimente stresante. Poate apărea treptat. Lipsa recunoașterii diagnostice a atacurilor de anxietate înseamnă că semnele și simptomele sunt deschise interpretării.

Adică, o persoană poate descrie un „atac de anxietate” și poate avea simptome pe care o altă persoană nu le-a experimentat niciodată, deși indică faptul că și ea a avut un „atac de anxietate”.

Simptome

Atacurile de panică și anxietate se pot simți similare și au o mulțime de simptome emoționale și fizice. Poți experimenta atât anxietate, cât și un atac de panică în același timp.

De exemplu, ai putea experimenta anxietate în timp ce îți faci griji pentru o situație potențial stresantă, cum ar fi o prezentare importantă la locul de muncă. Când apare situația, anxietatea poate culmina într-un atac de panică.

Poate fi dificil să știi dacă cu ce te confrunți este anxietate sau un atac de panică. Rețineți următoarele:

  1. Anxietatea este de obicei legată de ceva care este perceput ca stresant sau amenințător. Atacurile de panică nu sunt întotdeauna provocate de factorii de stres. Cel mai adesea apar din senin.
  2. Anxietatea poate fi ușoară, moderată sau severă. De exemplu, anxietatea se poate întâmpla pe fond mental, în timp ce îți desfășori activitățile de zi cu zi. Atacurile de panică, pe de altă parte, implică în cea mai mare parte simptome severe, perturbatoare.
  3. În timpul unui atac de panică, răspunsul autonom al organismului de luptă sau fugă preia controlul. Simptomele fizice sunt adesea mai intense decât simptomele de anxietate.
  4. În timp ce anxietatea se poate dezvolta treptat, atacurile de panică apar de obicei brusc.
  5. Atacurile de panică declanșează de obicei griji sau temeri legate de un alt atac. Acest lucru poate avea un efect asupra comportamentului tău, determinându-te să eviți locurile sau situațiile în care crezi că ai putea fi expus riscului unui atac de panică.

Cauze

Atacurile de panică neașteptate nu au declanșatoare externe clare. Atacurile de panică și anxietatea așteptate pot fi declanșate de lucruri similare. Unele declanșatoare comune includ:

  • un job stresant
  • conducere
  • situații sociale
  • fobii, cum ar fi agorafobia (frica de spații aglomerate sau deschise), claustrofobia (frica de spații mici) și acrofobia (frica de înălțimi)
  • amintiri sau amintiri ale experiențelor traumatice
  • boli cronice, cum ar fi boli de inimă, diabet, sindrom de colon iritabil sau astm
  • durere cronică
  • retragerea de la droguri sau alcool
  • cofeină
  • medicamente și suplimente
  • probleme cu tiroida.

Factori de risc

Anxietatea și atacurile de panică au factori de risc similari. Acestea includ:

  • suferirea unor traume sau asistarea la evenimente traumatice, fie ca copil, fie ca adult
  • experimentarea unui eveniment de viață stresant, cum ar fi moartea unei persoane dragi sau un divorț
  • te confrunți cu stres și griji continue, cum ar fi responsabilitățile de muncă, conflicte în familie sau probleme financiare
  • cei care trăiesc cu o afecțiune cronică de sănătate sau o boală care pune viața în pericol
  • o altă tulburare de sănătate mintală, cum ar fi depresia
  • membri apropiați ai familiei care au și tulburări de anxietate sau de panică
  • consumul de droguri sau consumul de alcool.

Distribuie articolul: