În ultimele decenii ne confruntăm cu o “epidemie” de intoleranțe alimentare, boli digestive și metabolice, afecțiuni autoimune- corpul nostru nu mai recunoaște nutrienții cu care era obișnuit acum câțiva zeci de ani în urmă, susține nutriționista din România, Mihaela Bilic.

Specialista este de părere că pe vremuri lumea știa că există o diferență între un produs proaspăt și unul preparat/gătit, dar schimbările erau minore, nu modificau structura profundă a preparatului.

Astăzi avem nevoie de un doctorat în biochimie ca să identificăm termenii prezenți pe majoritatea etichetelor alimentare- ingredientele banale, pe care le cunoșteau până și bunicile noastre, au dispărut pentru a fi înlocuite de substanțe nefirești în limbajul culinar, crede nutriționista.

În goana după supraproducție la prețuri cât mai mici, industria alimentară a fost nevoită să combine chimia cu bucătăria și să creeze alimentele ultraprocesate. Nu era suficient ca, pentru a rezista cât mai mult timp pe raft, produsele să fie “tratate” cu tot felul de substanțe ajutătoare, acum până și materia primă este reconfigurată.

Care sunt subprodusele ce se extrag în prezent din alimentele de bază?

Din porumb: amidon, amidon modificat (E400), maltodextrine, sirop de glucoză, sirop de fructoză, polioli.

Din grâu: gluten, amidon, amidon modificat (E400), dextrine și maltodextrine, sirop de glucoză, sirop de fructoză, tărâțe/fibre.

Din orez: amidon, amidon modificat, sirop de orez, sirop de glucoză.

Din ou: albuș de ou, lecitine, ovalbumine, lizozim.

Din cartof: amidon, amidon transformat, sirop de glucoză, maltodextrine.

Din lapte: proteine, cazeină, lactoserum, peptide, caseinat hidrolizat.

Toate aceste subproduse se obțin prin modificarea profundă a structurii produsului de bază, iar felul în care organismul identifică și procesează aceste substanțe este diferit. Nu e de mirare că ne confruntăm cu o “epidemie” de intoleranțe alimentare, boli digestive și metabolice, afecțiuni autoimune- corpul nostru nu mai recunoaște nutrienții cu care era obișnuit, susține specialista.

Nutriționista vine și cu o soluție. Evitarea/eliminarea pe cât posibil a tuturor alimentelor ultraprocesate, pe a căror etichetă apar ca ingrediente subprodusele de mai sus. Căutați produse făcute din ingrediente tradiționale, cuvinte banale precum făină, lapte, ouă, cartofi, orez, mălai etc. Dacă pe listă apar termeni de biochimie, nu de bucătărie, atunci nu mai e vorba de mâncare, ci de un produs ULTRAprocesat, conchide Mihaela Bilic.

 

Distribuie articolul: