Odată cu începerea noului an de studii, o bună parte dintre elevii și profesorii din Moldova au revenit la procesul de studiu online. În timp ce pentru unii dascăli această modalitate de predare este una cât de cât accesibilă, pentru alții – reprezintă o adevărată provocare. La fel este și în cazul elevilor. Nu toți școlarii din Moldova au la dispoziție computere, tablete sau telefoane mobile performante, care le-ar permite conectarea online la lecții. Ministerul Educației recunoaște că, din cauza lipsei tehnicii de calcul, nu pot participa la învățământul la distanță 28.957 de elevi și 2.958 de profesori. Nici pe parcursul celor trei luni de vacanță de vară și nici chiar la începutul noului an școlar, Moldova nu a reușit să rezolve ecuația în care lecțiile online sunt în plus, iar tehnica de calcul – în minus, menționează AGORA.md.

Situația este nouă și destul de anevoioasă pentru mai multe țări din spațiul post-sovietic și nu doar. Chiar și așa, unele țări au încercat să-și lărgească perspectivele, identificând soluții dacă nu pentru întreaga problemă, măcar pentru o mare parte din ea.

România

În luna mai, autoritățile din România promiteau 250.000 de tablete pe care elevii să le poată utiliza în noul an școlar. Premierul român spunea atunci că, în condițiile în care licitația derulată prin Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate nu poate fi încheiată, conducerea acestei instituții va fi demisă. Soluția propusă de Orban s-a dovedit a fi una mai degrabă declarativă întrucât, ulterior, la sfârșitul lunii august, curent, autoritățile române recunoșteau că cele 250.000 de tablete necesare trecerii la sistemul online de educaţie nu vor ajunge în şcoli până la data de 10 septembrie, aşa cum şi-a propus Guvernul. Totul din cauza procedurii de licitaţie care nu ar fi fost gestionată eficient.

Una dintre soluțiile identificate de Ministerul Educației și Cercetării de la București încă în luna aprilie a fost să apeleze la ajutorul unui gigant de telefonie mobilă a cărui fundație a oferit 1.500 de tablete pentru elevii fără posibilități financiare. În cadrul programului au fost selectați elevi din 50 de școli din mediul rural.

Tabletele au fost oferite în custodie elevilor ai căror părinți nu au posibilități. Astfel, ei participă la cursuri online și au acces la resursele și instrumentele digitale.

Fundația Hopes and Homes for Children a venit cu inițiativa de a aloca suma de 120 de lei românești pe lună, până la finalul anului 2020, fiecărui copil aflat în situații vulnerabile. Efortul financiar al fundației este de peste 290 de milioane de euro.

O soluție similară a fost propusă în luna martie de reprezentanți ai elevilor, părinților și sindicatului „Spiru Haret”, din educație. Era vorba de alocarea unui voucher electronic pentru elevi și pentru cadrele didactice, care să le permită achiziționarea de mijloace pentru a putea accesa internetul și orele online. Organizațiile, respectiv, propuneau modificarea programului „Euro 200”, existent deja, prin care ministerul Educației oferă ajutor financiar pentru achiziția de calculatoare în școli.

În 2019, peste 4.000 de unități de învățământ au accesat acest program, care oferă un ajutor de maximum 200 de euro copiilor și tinerilor de până la 26 de ani, care provin din familii sărace. Anul trecut programul a avut alocați peste 2,6 milioane de euro.

O soluție implementată de Guvern pentru a veni în întâmpinarea dascălilor care nu dețin competențele necesare pentru a preda lecții online este Teleșcoala. Programul, gândit pentru elevi și profesori, este o emisiune produsă integral de Televiziunea Română, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Pe durata a 15 cursuri, cadrele didactice au posibilitatea să parcurgă conținuturi cu privire la utilizarea platformelor educaționale pentru susținerea de lecții online. Tematica abordată vizează funcționalitățile puse la dispoziție, în mod gratuit, de  Google și Microsoft, respectiv platformele G Suite for Education și Microsoft Office 365.

Care este situația în Spania și Italia citește pe AGORA

Cum stau lucrurile în Moldova?

Potrivit datelor Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, din cauza lipsei tehnicii de calcul, nu pot participa la învățământul la distanță 28.957 de elevi și 2.958 de profesori.

Astfel, ministerul a pornit, din 4 iunie, campania națională „Donează un Computer pentru Educație”, în urma căreia s-a reușit colectarea a aproximativ 3.000 de calculatoare. Alte peste 200 de dispozitive au fost donate de organizații internaționale, iar Banca Mondială și Guvernul au alocat suplimentar bani pentru achiziționarea tehnicii de calcul pentru lecțiile online.

Șeful de la Educație a precizat că și statul s-a implicat pentru a-i ajuta pe cei care nu dispun de tehnică pentru studiu:

„Guvernul a alocat 20 de milioane de lei pentru procurarea echipamentelor necesare. Am făcut apel și la donatorii străini. În condițiile pandemiei, sistemul de educație s-a văzut nevoit să găsească alternative pentru lecțiile clasice”.

Față în față cu realitatea…

Dumitru Bob este directorul liceului „Mihai Eminescu” din satul Sipoteni, raionul Călărași. Încă din luna martie instituția desfășoară lecțiile pe platforma Office 365, Microsoft Teams. În acest sens, au fost create conturi pentru profesori și pentru aproape 80% din elevi. Managerul susține că 20% dintre elevi nu au acces la platformă, deci nu pot participa la această formă de instruire. În unele situații, elevii nu dispun de internet nelimitat ca să fie prezenții de la începutul până la sfârșitul orelor. Soluția identificată de dascăl este ca elevii să rezolve temele în caiete, iar răspunsurile să fie expediate ulterior prin imagini foto.

Există, însă, și cazuri în care elevii nu au nici calculatoare, nici tablete și nici telefoane mobile. Bob spune că acești copii sunt contactați prin telefonul fix, pentru a primi informații sumare despre temele studiate și însărcinări de rezolvat.

Retrospectivă

După ce, în luna martie, autoritățile au anunțat suspendarea programului educațional pentru o perioadă nedeterminată, elevii și studenții din Moldova au început să penduleze între însărcinările pe care trebuie să le îndeplinească online și o groază de timp liber care a apărut odată cu lipsa responsabilităților de la școală.

Dintre toate cele șapte modele pentru reluarea învățământului școlar din data de 1 septembrie, cel mai ales a fost cel care presupune prezența fizică de 100% la ore, care este aplicabil în cazul școlilor cu clase mai mici, astfel încât să fie respectate normativele sanitaro-epidemiologice de stat. Potrivit ministrului Educației, Igor Șarov, 800 de instituții au optat pentru această metodă. Doar 19 instituții de învățământ au decis să activeze exclusiv online.

Când a devenit clar că măsura impusă de autorități nu are un termen fix, în contextul în care Organizația Mondială a Sănătății a declarat COVID-19 drept pandemie, unii profesori și-au revăzut perspectivele și au început să gândească planuri de predare a cursurilor online.

De exemplu, cursurile de pregătire pentru BAC, inițiate de Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) și-au găsit continuarea în format online. Lecțiile de matematică au fost transmise live pe rețelele de socializare.

Ulterior, în luna aprilie, Consiliul Audiovizualului a decis ca posturile de televiziune din R. Moldova să difuzeze lecții pentru elevi în perioada stării de urgență. Membrii consiliului au declarat că prin acest instrument, elevii care nu au acces la internet și calculatoare vor putea continua studiile la distanță pe timp de pandemie.

În aceeași ordine de idei, Primăria capitalei anunța că începând cu 20 aprilie este disponibilă platforma Educație Online, care  include o bibliotecă ce conține circa 4.000 de lecții online pentru clasele 1-12. Lecțiile sunt accesibile în internet, dar și difuzate la televiziunea publică.

Menționăm că materialul face parte dintr-un proiect de Jurnalism de Soluții, lansat de AGORA.  Acesta este finanțat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile din articol aparţin autorului şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: