O poveste despre curajul de a privi în față un trecut dureros. Olesea Raru, din raionul Telenești, și-a povestit istoria unei vieți marcate de trădările tatălui, perioade de depresie adâncă și capcana relațiilor toxice în care a acceptat rolul de amantă, simțindu-se „ca o drogată” după atenție. Stabilită în Italia, ea a ales să-și transforme suferința în literatură, scriind o carte în limba română pentru a-i ajuta pe alții să se regăsească, releatează SHOK.md.

Copilărie fără iubire și goluri emoționale

Femeia a mărturisit că rădăcina tuturor relațiilor sale nesănătoase pornește din copilărie.

„Nu m-am simțit iubită. Aveam goluri imense în interior. Mama mă punea în fața oglinzii și îmi spunea că sunt frumoasă, dar eu purtam o mască. Depresia mea era una zâmbitoare.

Totul a pornit de la întrebările pe care mi le puneam în copilărie: „De ce tata trădează? De ce tata bea?”. Am văzut cum o trata pe mama în cel mai rău mod posibil. Nu a fost deloc ușor să elaborez acel trecut, să-l iert și să înțeleg de ce am revenit pe pământ. Acele răni m-au împins spre o căutare disperată de sine”, a poverstit Olesea.

La 29 de ani, în urma mai multor relații eșuate, a început terapia în secret.

„M-am dus la psiholog pe ascuns. Mama nu înțelegea durerea mea. Așa a început drumul meu spre vindecare”

Relații cu bărbați căsătoriți: „Mă activam în rolul de salvatoare”

Prima relație cu un bărbat căsătorit a avut-o la 25 de ani, urmată de o a doua la 27.

„Mă simțeam exact ca o drogată. Îmi tremura carnea pe mine știind că acuși vine doza de iubire toxică. Deși știam că sunt doar fărâmituri, am ales acel rol pentru că nu mă simțeam vrednică de mai mult. Era un buchet de relații toxice din care părea imposibil să ies.

Nu era fericit în căsnicie. Așa mi se spunea mereu. Mi se activa rolul de salvatoare, de infirmieră. Același tipar, același program.

„Astăzi înțeleg că ei mă foloseau doar pentru plăceri trupești. Atunci credeam că asta merit”, recunoaște femeia.

Mamă singură după o relație de trei zile

Cel mai dureros capitol din viața sa a fost relația de doar trei zile, în urma căreia a rămas însărcinată, mărturisește Olesea.

„Nu mai făcusem dragoste de trei ani. Aveam nevoie de mângâieri. A fost o aventură. Am rămas însărcinată și am decis să fiu mamă singură”.

Tatăl copilului avea probleme cu alcoolul și devenea violent când bea.

Fetița îi poartă numele și este „lumina vieții ei”.

„Ea este lumina de la capătul tunelului. Prin ea am văzut din nou speranța.

Apariția fetiței a fost un punct de cotitură. Deși iubesc nespus Moldova și rădăcinile mele – capitolul din cartea mea se numește chiar „Mă dor strămoșii” – am înțeles că pentru viitorul ei este mai bine să rămânem în Italia. Singurătatea de acolo m-a forțat să mă „mărit cu banca”, să muncesc și să mă reconstruiesc singură”, a spus Olesea.

Cartea-confesiune și misiunea de a ajuta alte femei

Astăzi, femeia și-a transformat viața într-o carte, o confesiune dureroasă, dar plină de speranță.

„Vreau ca prin povestea mea să cuprind cât mai multe suflete, să nu se simtă singure în durerea lor. Cartea mea este o călătorie psihologică, spirituală și plină de lumină

Mulți m-au întrebat cine o să o citească. Am scris-o pentru că sunt o grămadă de persoane, mulți moldoveni din diasporă, care sunt în căutare de sine și au nevoie de răspunsuri. Când mă reconectez cu neamul meu, simt acea chemare de a mă întoarce acasă, dar acum casa mea este acolo unde este fetița mea”, a mărturisit Olesea.

Află istoria integrală în interviu.

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: