Comisia Electorală Centrală a finalizat pe 24 septembrie examinarea documentelor depuse de potențialii candidați pentru funcția de președinte al țării. Dacă nimeni nu va fi exclus până la alegeri, pe buletinul de vot vor apărea 11 candidați.

NM oferă detalii despre aceștia, explicând cum au devenit cunoscuți și cu ce programe intră în campania electorală.

Maia Sandu

Actuala președintă, Maia Sandu, este favorita cursei. Ea candidează din partea partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS), pe care l-a fondat. Totuși, simbolurile partidului nu sunt prezente în logo-ul său, iar în grupul său de inițiativă și în echipa de campanie sunt mulți cetățeni fără afiliere politică.

Sandu candidează pentru al doilea mandat, adică ultimul permis de lege. Președinta consideră că principala realizare din perioada primului său mandat este promovarea țării pe calea integrării europene. În timpul președinției sale, Moldova a depus cererea de aderare la UE, a obținut statutul de candidat și a început oficial negocierile de aderare.


Maia Sandu anunță că obiectivele ei principale pentru al doilea mandat sunt „grija față de oameni”, „îmbunătățirea calității vieții”, „menținerea păcii și a bunăstării”. În debutul campaniei sale electorale, Sandu a promis creșterea salariilor, pensiilor și introducerea alimentației gratuite în școli.

Alexandr Stoianoglo

Fostul președinte Igor Dodon a decis să nu participe la aceste alegeri și, împreună cu Partidul Socialiștilor, pe care îl conduce, îl susține pe fostul procuror general Alexandr Stoianoglo.

Anunțul oficial a fost făcut în această vară, când Dodon a chemat și alte forțe de opoziție să îl sprijine pe Stoianoglo. Totuși, acest lucru nu s-a întâmplat: doar partidul lui Marc Tkaciuk, „Congresul Civic”, l-a susținut, iar Stoianoglo nu a devenit candidatul unic al opoziției. În locul candidatului „unic”, socialiștii l-au „botezat” „candidatul poporului”.

Stoianoglo a fost numit procuror general în urma unui concurs, în noiembrie 2019, decretul fiind semnat de Dodon. În octombrie 2021, Stoianoglo a fost suspendat și reținut fiind acuzat de abuz de putere, corupție pasivă și furnizarea de informații false în declarațiile de avere. În baza unei plângeri a deputatului PAS, Lilian Carp, în doar câteva ore, au fost deschise mai multe dosare penale împotriva lui Stoianoglo.

Socialiștii au organizat atunci proteste în sprijinul acestuia, în special în Găgăuzia, de unde este originar Stoianoglo.

Stoianoglo nu și-a recunoscut vina și s-a adresat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). În cazul uneia dintre plângeri, CtEDO a decis că Moldova i-a încălcat dreptul la un proces echitabil și i-a acordat o despăgubire de 3.600 de euro. Într-un alt caz, legat de abuzul de putere, instanțele moldovenești l-au achitat. Cel de-al treilea dosar este încă în curs de examinare.

Paralel cu dosarele penale, Maia Sandu a inițiat procedura de evaluare a activității lui Stoianoglo ca procuror general. Activitatea sa a fost evaluată ca nesatisfăcătoare, iar în septembrie 2023 Sandu a semnat decretul de demitere a lui Stoianoglo. În noiembrie 2023, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională prevederea din legea „Despre Procuratură”, în baza căreia a fost efectuatăevaluarea lui Stoianoglo. Cu toate acestea, decizia de demitere a acestuia nu a fost anulată.

Stoianoglo afirmă astăzi că nu este politician. Totuși, el a fost deputat în Parlament din partea Partidului Democrat și vicepreședinte al Parlamentului. De două ori a candidat pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, dar fără succes.

În ciuda faptului că este susținut de formațiunea pro-rusă PSRM, Stoianoglo spune că a pledat mereu pentru integrarea europeană, „dar nu în forma în care se produce acum”. El se declară un adept al neutralității și consideră Rusia un „partener de dezvoltare” cu care „trebuie să fim prieteni”. Printre ceilalți parteneri menționează Uniunea Europeană, SUA și China. Sloganul său pentru aceste alegeri este „Dreptate pentru toți”.

Renato Usatîi

Un alt candidat de opoziție este liderul „Partidului Nostru”, fostul primar al orașului Bălți, Renato Usatîi. Aceasta este a doua sa încercare de a concura pentru președinție. În 2020, a ocupat locul trei în primul tur, obținând 16,9% dintre voturi. În turul doi au trecut Igor Dodon și Maia Sandu. Usatîi a susținut-o atunci pe Sandu, declarând că, deși nu este un fan al acesteia, nu poate permite ca Dodon să obțină un al doilea mandat. Tot atunci, Usatîi a acuzat presiuni din partea serviciilor de informații ruse, iar după victoria lui Sandu, Usatîi a felicitat-o cu un buchet de trandafiri galbeni.

Astăzi, Usatîi este un critic acerb al lui Sandu și a declarat deja că nu o va susține în cazul unui al doilea tur. De asemenea, el a refuzat să sprijine referendumul privind integrarea europeană, susținând că acesta este un truc al Maiei Sandu pentru a atrage electoratul.

La începutul carierei sale politice, Usatîi se poziționa ca un politician pro-rus. Acum, condamnă războiul declanșat de Rusia în Ucraina, dar admite faptul că conducerea Rusiei „a fost dezinformată”.

Usatîi a locuit și a lucrat mult timp la Moscova. Anul trecut a cerut să fie lipsit, împreună cu părinții săi, de cetățenia rusă. Din 2018, figurează în mai multe dosare penale în Rusia, despre care susține că au fost deschise pentru a-l intimida politic.

În 2015 și 2019, Usatîi a fost ales primar al orașului Bălți. În 2021, a demisionat după ce blocul electoral„Renato Usatîi” condus de el nu a acces în Legislativla alegerile parlamentare anticipate. Usatîi a renunțat nu doar la funcția de primar, ci și la conducerea „Partidului Nostru” și s-a retras din politica moldovenească. Dar un an mai târziu a revenit.

Candidează la președinție cu promisiunea de a introduce funcția de vicepreședinte în Moldova, de a crea un fond de rezervă prezidențial, de a oferi facilități fiscale pentru diaspora, de a crea noi structuri anticorupție și de a anula serviciul militar obligatoriu, înlocuindu-l cu unul pe bază de contract. Sloganul său electoral este: „Moldova va fi salvată prin dictatură!”.

Andrei Năstase

Fost aliat și actual critic și concurent al Maiei Sandu, Andrei Năstase va lupta și el pentru fotoliul de președinte. A apărut pe scena politică a Republicii Moldova în 2015, ca unul dintre organizatorii protestelor împotriva guvernării de atunci a democraților. La acele proteste a participat activ și Maia Sandu. Năstase a fondat atunci partidul „Platforma DA”, iar Sandu a creat PAS. La alegerile prezidențiale din 2016, Năstase și-a retras candidatura în favoarea Maiei Sandu. Ulterior, „Platforma DA” și PAS au creat blocul ACUM și au participat împreună la următoarele cicluri electorale. În 2018, Năstase a candidat la funcția de primar al capitalei din partea blocului ACUM. El a câștigat alegerile, dar rezultatele au fost anulate. La alegerile pentru primăria Chișinăului din 2019, Năstase a pierdut în fața lui Ion Ceban.

În 2019, blocul ACUM și socialiștii au format o alianță neformală în Parlament, înlăturând Partidul Democrat de la putere și formând un guvern de coaliție. Acesta a fost condus de Maia Sandu, iar Năstase a devenit ministru al Afacerilor Interne. Ulterior, Guvernul Sandu și-a anunțat demisia.

În 2020, Năstase a candidat din nou la alegerile prezidențiale, obținând puțin peste 3%.

La alegerile parlamentare anticipate din 2021, PAS și „Platforma DA” au participat separat. PAS a obținut majoritatea și a format Guvernul, iar „Platforma DA” nu a acces în Parlament, astfel toată conducereapartidului, inclusiv Năstase, au demisionat.

În 2022, Năstase și un grup de consilieri municipali din partea „Platformei DA” au votat pentru șase planuri urbanistice zonale (PUZ) propuse de primărie, care au stârnit controverse. După acest vot, „Platforma DA” a retras sprijinul politic pentru acești consilieri, care, împreună cu Năstase, au părăsit partidul.

La alegerile prezidențiale din acest an, Năstase candidează independent. A criticat-o pe Maia Sandu și a chemat-o la dezbateri, însă aceasta nu a răspunssolicitării. Un alt element remarcabil al campaniei sale a fost participarea la un congres al Partidului Republican din SUA, la care a participat și Donald Trump, pe care Năstase a anunțat neașteptat că îl susține.

Octavian Țîcu

În aprilie 2024, „Platforma DA”, împreună cu Liga Orașelor și Comunelor (LOC), Partidul Schimbării și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), au format blocul „Împreună”. Blocul a declarat că privatizarea integrării europene de către un singur partid este inacceptabilă și a propus semnarea unui pact „Pentru Europa”, similar cu pactul de la Snagov din România (în 1995, partidele românești au semnat un pact privind ireversibilitatea drumului european). Peste 10 partide, inclusiv PAS, au semnat pactul, dar nu au urmat și alte acțiuni comune.

Candidatul la președinție al blocului a fost desemnat fostul deputat Octavian Țîcu. Candidatura sa nu a fost susținută de partidul CUB, care a părăsit blocul.

Istoric și fost boxer, Țîcu nu reprezintă niciunul dintre cele trei partide ale blocului. În alegerile parlamentare din februarie 2019, Țîcu a intrat în Parlament din partea blocului ACUM, reprezentând „Platforma DA”. Dar în septembrie același an a părăsit „Platforma DA” și a devenit liderul Partidului Unității Naționale (PUN), un partid unionist. În 2020, a candidat la președinție din partea acestui partid cu sloganul „Președintele care unește”, făcând referire la unirea cu România. Țîcu a obținut aproximativ 2%.

În 2021, Țîcu a anunțat că părăsește PUN și politica, dar a declarat că va reveni „atunci când va simți sprijinul cetățenilor Moldovei”. Și se pare că a simțit acest sprijin câțiva ani mai târziu. În actuala campanie, Țîcu s-a remarcat prin promovarea imaginii sale de om care scrie și citește. În aproape toate postările de pe rețelele sociale, el apare cu cărți și scrie despre lectură și beneficiile acesteia.

Ion Chicu

Ion Chicu a fost ministru al Finanțelor în guvernul democraților. După înlăturarea acestora de la putere în iunie 2019 și fuga liderului Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, Chicu a devenit consilier al președintelui de atunci, Igor Dodon.

În toamna anului 2019, după demisia guvernului Sandu, Chicu a preluat conducerea guvernului. Dincabinetul lui Chicu au făcut parte și democrați, cu care socialiștii au format atunci majoritatea parlamentară pentru a sprijini guvernul.


După alegerile prezidențiale din 2020, câștigate de Maia Sandu, guvernul Chicu a demisionat.

În primăvara anului 2021, Ion Chicu a creat Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), din partea căruia candidează la președinție. Chicu susține că partidul său este pro-european, dar a criticat referendumul privind integrarea europeană a Moldovei, considerându-l o tehnică de manipulare politică. De asemenea, Chicu pledează pentru menținerea și consolidarea statutului de neutralitate al Moldovei. În broșura sa electorală, nu se menționează nimic despre vectorul extern, în afară de cuvinte generale despre o „politică externă bazată pe principii de respect”.

Irina Vlah

Despre ambițiile prezidențiale ale Irinei Vlah, de două ori bașcan al Găgăuziei, se vorbea spre sfârșitul celui de-al doilea mandat al său, în 2023. Vlah a început să învețe limba română și să vorbească din ce în ce mai mult în această limbă, să călătorească prin țară cu spectacole de dansuri din Găgăuzia și a publicat o carte intitulată „Profesia mea e politica”, în care a povestit despre trecutul său politic și personal.

Irina Vlah a fost consecventă în promovarea apropierii de Rusia și a menținut legături strânse cu PSRM, deși nu a fost niciodată membră a acestui partid. La alegerile prezidențiale din 2020, l-a susținut pe Igor Dodon, dar ulterior drumurile lor s-au despărțit. Viziunea Irinei Vlah privind politica externă a suferit mici modificări, ea a început să spună că viitorul Moldovei este în Europa, dar nu a încetat să meargă regulat în Rusia, unde s-a întâlnit cu oficiali regionali de diferite niveluri.

După începerea războiului din Ucraina, a evitat discuțiile despre rolul Rusiei în acest conflict, promovând însă intens ideea de „neutralitate” și propunând chiar un referendum pentru menținerea statutului de neutralitate al Moldovei, susținând că autoritățile actuale „pregătesc Moldova pentru război”. A reiterat acest mesaj și atunci când și-a anunțat candidatura la președinție.

Irina Vlah este unul dintre cei mai consecvenți critici ai Maiei Sandu. Relația dintre ele nu a fost bună încă de la început: la alegerile prezidențiale, Vlah l-a susținut pe Igor Dodon, iar Sandu, după ce a câștigatfotoliul de șef de stat, nu a invitat-o pe Vlah la ceremonia de inaugurare.

În cartea sa, Vlah menționează că, pe parcursul celor două mandate de bașcană a Găgăuziei, a reușit să stabilească relații cu toate guvernele, indiferent de orientarea lor externă, cu excepția guvernului PAS. La actualele alegeri prezidențiale, Vlah candideazăindependent, criticând activ politica Maiei Sandu și accentuând tema neutralității Republicii Moldova.

Vasile Tarlev


Despre Vasile Tarlev nu s-a auzit nimic ani de zile. Ultima dată numele său a apărut în 2016, cândacesta a dorit să candideze la președinție, dar nu a reușit să adune suficiente semnături.


La alegerile parlamentare din 2014, partidul său „Renaștere” nu a intrat în Parlament, obținând puțin peste 0%. La alegerile parlamentare din 2009, partidul său a obținut puțin peste 2%, și la fel nu a reușit să treacă pragul electoral.

Anterior, Tarlev a fost prim-ministru timp de șapte ani. El a ajuns în această funcție după ce a fost director general al fabricii de dulciuri „Bucuria” din Chișinău. Tarlev a fost numit prim-ministru în 2001, la recomandarea președintelui Vladimir Voronin.

În 2023, partidul său „Renaștere” a început să atragă foști membri ai Partidului Socialiștilor, și au apărut zvonuri despre legături cu Ilan Șor, politician condamnat la 15 ani de închisoare. Zvonurile au fost confirmate când „Renaștere” s-a alăturat blocului de partide pro-Șor „Victorie”. În februarie 2024, Tarlev a preluat conducerea partidului „Viitorul Moldovei”, cu care candidează ulterior la președinție.

Deși neagă orice legătură cu Ilan Șor, Tarlev a fost menționat într-o listă discutată la Moscova drept posibil candidat pro-rus la președinție, susținut de Șor. Liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, a fost de asemenea pe această listă, dar a declarat ulterior că nu este interesat de defotoliul de președinte și l-a susținut pe Tarlev.

Vasile Tarlev neagă orice legătură cu Șor și susține că a mers la Moscova cu alte treburi. După ce CEC a respins înregistrarea lui Vasile Bolea în cursa electorală, candidatură susținută de Șor, ultimul nu a anunțat deocamdată pe cine va sprijini la scrutinul prezidențial.

Natalia Morari

Natalia Morari este una dintre cele mai cunoscute jurnaliste din Moldova. Și-a făcut studiile la Moscova, unde și-a început cariera de jurnalistă. În 2008, după ce a publicat o investigație despre finanțele Kremlinului în revista The New Times, i s-a interzis accesul în Rusia, iar ulterior i-a fost refuzată acordarea cetățeniei Federației Ruse. Mai târziu, în 2012, după o intervenție a redactorului-șef al revistei, Evghenia Alibaț, la președintele de atunci Dmitri Medvedev, i s-a permis să revină temporar în Rusia.

În Moldova, Morari a fost mult timp asociată cu protestele din 7 aprilie 2009. Ea a negat că ar fi fost organizatoarea acestor proteste și a susținut că a participat doar la o manifestație pașnică din 6 aprilie. Ulterior, toate acuzațiile împotriva ei au fost retrase.

Morari s-a apucat activ de jurnalism în Moldova. Din 2010 a lucrat la postul de televiziune Publika TV, apoi la TV 7 și TV8, unde a fost unul dintre fondatori.

În 2021, a părăsit consiliul TV8, acuzând presiuni din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Ea a dezvăluit că tatăl copilului ei este controversatul om de afaceri VeaceslavPlaton, anunțat în căutare internațională. Informația despre legătura Nataliei Morari cu Platon a provocat un adevărat scandal, când s-a aflat că acesta l-a intervievat fiind deja într-o relație cu acesta.  Ca urmare, emisiunea ei de la TV8 a fost anulată, iar Morari a devenit unul dintre puținele exemple de „cancel culture” în Moldova.

În această vară, Morari a organizat întâlniri cu politicieni din opoziție, cu scopul de a găsi un „candidat unic” din partea opoziției pentru alegerile prezidențiale, însă nu s-a ajuns la un acord.Deși, din start, a declarat că este doar moderatoarea acestor întâlniri, ulterior Morari a decis să candideze ea însăși pentru fotoliul de șef de stat.

Morari susține că în 2020 ea a „ajutat-o pe Maia Sandu să câștige alegerile”. Acum ea critică politica Maiei Sandu și se prezintă drept un candidat pro-european, dar consideră referendumul privind integrarea europeană a Moldovei o strategie electorală a lui Sandu. Sloganul ei electoral este: „Schimbarea aici și acum!”.

Tudor Ulianovschi

Un alt candidat independent, la fel declarat pro-european, este Tudor Ulianovschi. Diplomat de carieră, Ulianovschi a fost reprezentantul Moldovei la Organizația Mondială a Comerțului (OMC), ambasador al Republicii Moldova în Elveția, viceministru și ministru al Afacerilor Externe în perioada guvernării Partidului Democrat.

De asemenea, el a fost unul dintre candidații la funcția de director al OMC, dar a pierdut cursa.

După ce Partidul Democrat a plecat de la putere, Ulianovschi s-a retras de pe scena politică, și a apărut din nou pe aceasta în plină campanie prezidențială, după ce s-a întors recent din Canada, unde a locuit în ultimii ani.

Victoria Furtună

Victoria Furtună este procuror de carieră, fără experiență politică. A activat în organele de procuraturii din 2008. Și-a început activitatea în cadrul Procuraturii Botanica, iar în 2016 a început să muncească în cadrul Procuraturii Anticorupție. În 2017, a gestionat cazul fostului ministru al Transporturilor Iurie Chirinciuc, condamnat la închisoare, însă sentința a fost anulată de Curtea Supremă de Justiție.

În 2019, mass-media a aflat că Furtună a indicat în declarația de avere că a cumpărat un automobil Mercedes E 250 CDI cu 10 mii de lei. Agenția Națională de Integritate (ANI) a efectuat o verificare, dar nu a identificat nicio încălcare.


În martie 2024, Furtună și-a anunțat pe Facebookdemisia, susținând că Serviciul de Informații și Securitate (SIS) o consideră o „amenințare la adresa securității naționale”. Ea a afirmat că motivul ar fi fost investigațiile sale în privința judecătorului Alexei Paniș, pe care în 2022 președinta Maia Sandu a refuzat să-l numească în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Unii experți au suspectat ambiții politice în declarațiile Victoriei Furtună.

Furtună și-a început cariera politică impresionant. Ea s-a lansat în campania prezidențială în regiunea transnistreană, unde a înregistrat un videoclip electoral și a declarat că acest teritoriu ar putea deveni în curând a doua linie a frontului. Furtună a declarat că dacă va fi aleasă președinte, promite că va „proteja Moldova de conflicte” cu orice preț.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: