Campania pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova a fost dominată de o avalanșă de sondaje, fiecare prezentând scenarii diferite. Dacă unele s-au apropiat de rezultatele finale, altele s-au dovedit complet departe de realitate și au fost acuzate de partizanat.

 

Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, 11 instituții au fost autorizate să realizeze sondaje de opinie. Cele mai mediatizate au fost cele semnate de CBS Research, Institutul de Politici Publice (IPP) și iData, transmite tvrmoldova.md.

Ultimul sondaj al companiei iData credita Blocul Patriotic cu cele mai multe mandate, urmat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Blocul Alternativa și Partidul Nostru. Formațiunea Democrația Acasă nici nu apărea în calcule. Rezultatele alegerilor au contrazis însă aceste prognoze.

„Ne-am așteptat la o prezență similară cu alegerile anterioare, când votau mai ales persoanele în vârstă. În ultimele săptămâni însă, susținătorii PAS s-au activizat, iar diferențele au fost semnificative”, a explicat Mihai Bologan, directorul iData, care a sugerat că și boicotul electoratului lui Șor ar fi influențat rezultatul.

Un alt sondaj, realizat de WatchDog.md și CBS Research, publica pe 16 septembrie o altă configurație: PAS pe primul loc, urmat de Blocul Patriotic și Partidul Nostru. Sociologii au menționat că astfel de discrepanțe sunt explicabile prin faptul că diaspora, care a reprezentat 17% din voturi, nu este inclusă în cercetările interne.

„Sondajele surprind situația la un moment dat. În ultimele zile intervin evenimente care schimbă opțiunile”, a spus Vasile Cantarji, director CBS Research, făcând trimitere și la scoaterea din cursă a Partidului Moldova Mare.

Cel mai apropiat de realitatea de la urne a fost sondajul realizat de CBS Research la comanda IPP. Acesta estima PAS la 49,5%, Blocul Patriotic la 24%, Partidul Nostru la 8,8% și Blocul Alternativa la 7,3%.

„Pentru un sondaj credibil trebuie să fie transparent cine este finanțatorul și să nu se impună rezultate prestabilite”, a subliniat Arcadie Barbăroșie, directorul IPP.

Alegerile nu au fost lipsite de incidente legate de activitatea companiilor de sondare. iData a fost acuzată că ar fi încercat să realizeze un exit-poll neautorizat, după ce mai mulți alegători au fost sunați în ziua scrutinului. Pe rețelele de socializare a circulat chiar un mesaj în care era precizat, în mod eronat, că proiectul are aprobarea CEC.

„A fost o greșeală de comunicare a unui operator. Am corectat imediat și am îmbunătățit procedurile”, a explicat Mihai Bologan.

Sociologul Andrei Dumbrăveanu avertizează însă că sondajele greșite, și mai ales cele intenționat manipulate, pot afecta alegătorii indeciși. „Profesionalismul echipelor, aplicarea corectă a metodologiei și lucrul pe teren sunt esențiale. Dacă sondajele sunt măsluite sau realizate incorect, ele pot influența votul”, a spus acesta.

În total, CEC a autorizat în perioada preelectorală și electorală 11 sondaje, însă doar câteva au reușit să surprindă cu acuratețe realitatea votului exprimat pe 28 septembrie.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: