Cei mai mulți locuitori ai Republicii Moldova consideră că sprijinul oferit de România ar trebui să ajungă nemijlocit la cetățeni, fără a fi administrat de autoritățile centrale.

Concluzia reiese dintr-un sondaj realizat de IMAS, la comanda ZIUA, în luna decembrie 2025.

Datele indică un contrast clar între percepția favorabilă asupra sprijinului românesc și nivelul scăzut de încredere în mecanismele interne de gestionare a acestuia.
Preferința pentru ajutor direct se regăsește în toate categoriile socio-demografice – urban și rural, tineri și vârstnici, persoane ocupate sau fără un loc de muncă, arată news.ro.

Potrivit studiului, aproape 57 la sută dintre respondenți susțin că sprijinul României ar trebui acordat direct cetățenilor, în timp ce doar în jur de 20 la sută preferă varianta distribuirii prin intermediul autorităților centrale moldovenești.

Această opțiune vine în contextul în care sprijinul acordat de România este evaluat preponderent pozitiv de populație. La întrebarea „Cum considerați sprijinul acordat de România pentru Republica Moldova?”, 34% dintre respondenți afirmă că este suficient de mare, iar 13,5% spun că e destul de ridicat. De asemenea, 9% îl consideră prea mic. Pe de altă parte, 28% declară că nu doresc ca Republica Moldova să primească ajutor din România.

Aprecierea pentru ajutorul românesc diferă pe anumite segmente socio-demografice. Niveluri mai ridicate de susținere se înregistrează în rândul respondenților din municipiul Chișinău și din localitățile din centrul Republicii Moldova, precum și în orașele mari. În plus, această atitudine este mai specifică persoanelor cu vârsta de până la 40 de ani. În schimb, în regiunile de sud și de nord, ponderea acestora este mult mai scăzută și se situează la niveluri de doar 5-6 la sută. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1123 de respondenți, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova (fără regiunea transnistreană), în perioada 18 noiembrie – 4 decembrie 2025, și are o marjă de eroare de ±3%. Republica Moldova a înregistrat cel mai mare progres anual dintre toate statele candidate la Uniunea Europeană, dar până la aderarea propriu-zisă sunt încă multe de făcut, a declarat recent la Chișinău, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, în cadrul conferinței ‘Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova’.

Potrivit ei, această reușită ar fi fost imposibilă fără ‘troica de femei’: președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, vicepremierul pentru integrarea europeană, Cristina Gherasimov și comisarul european, Marta Kos. ‘Desigur, ar putea fi o altă persoană în locul meu, dar eu sunt foarte pasionată de portofoliul meu. Eu îi spuneam Cristinei ( Cristina Gherasimov, not.Deschide.md): o să te presez ca să reușiți pe calea reformelor. Dar știți ce face ea? Mă presează ea pe mine ca să livrăm și noi. Către sfârșitul anului veți fi gata să începeți negocierile pe toate cele 6 capitole de aderare’, a dat asigurări Marta Kos. Referitor la schimbările din R. Moldova, comisarul european a menționat Planul de reziliență energetică, destinat să ajute Chișinăul să țin prețurile sub control și să evite șantajul Rusiei. ‘Aceasta ne va permite să promovăm resursele voastre de energie regenerabilă, resursele voastre proprii. Asta e esența, e cheia care vă va integra pe piața europeană a energiei în următorii doi ani. Și voi ați aderat la sistemul SEPA și la zona de roaming, fără costuri suplimentare, de la 1 ianuarie 2026’, a afirmat Marta Kos. ‘Aveți ambiții foarte mari. Dar aceste ambiții sunt și realiste, dacă reforma actuală și viteza reformelor va fi accelerată. Am în vedere că anul 2026 trebuie să fie anul implementării. Și o spun tuturor statelor candidate- nu trebuie să faceți lucruri doar că vă spunem noi, trebuie să faceți pentru că e bine pentru țara voastră și e unica modalitate în care procesul de aderare ar putea avea succes’, a mai adăugat comisarul european.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: