Apa consumată în mai multe sate din Republica Moldova ridică probleme de calitate, iar lipsa sistemelor de canalizare sporește riscul contaminării fântânilor și a apelor subterane.

Monitorizările efectuate în localități din raioanele Râșcani, Anenii Noi, Criuleni și Strășeni au evidențiat depășiri ale unor indicatori de calitate, precum și probleme de mediu care ar putea afecta sănătatea și condițiile de trai ale comunităților.

În comuna Văratic, raionul Râșcani, aproximativ 90% dintre locuitori au acces la sistemul centralizat de alimentare cu apă, care deservește 760 de gospodării. Apa provine din sonde arteziene, însă localitatea nu dispune de un sistem centralizat de canalizare pentru gospodării, fiind utilizate în principal fose septice și latrine, transmite newsmaker.md.

Analizele efectuate asupra apei din apeduct au arătat că aceasta corespunde cerințelor microbiologice. Nu au fost identificate E. coli, enterococi intestinali sau bacterii coliforme. Valorile pH-ului, sulfaților și fierului s-au încadrat în limite, iar concentrațiile de nitrați și cloruri au fost sub pragurile admise.

Probleme au fost constatate însă în cazul amoniului. Concentrația acestuia a ajuns la 2,34 mg/l, în condițiile în care limita indicată este de 0,5 mg/l. Totodată, duritatea totală a apei a fost de 3,2 dH, sub pragul minim de 5 dH.

Experta în sănătate publică Luminița Suveică avertizează că apa care depășește normele de igienă nu mai poate fi considerată sigură pentru consum și ar trebui utilizată mai degrabă în scopuri tehnice. Consumul îndelungat al apei neconforme poate avea efecte asupra sănătății și poate contribui la apariția unor probleme cronice.

În aceeași localitate a fost evaluată și situația râului Ciuhur. Printre problemele identificate se numără riscul de poluare provenit din gospodării și agricultură, deșeurile depozitate pe maluri, eroziunea terenurilor, colmatarea și reducerea debitului în perioadele secetoase.

Expertul de mediu Ilia Trombițchi avertizează că scăderea adâncimii râului și încetinirea curgerii pot afecta ecosistemul. În perioadele calde, apa se încălzește mai repede, nivelul oxigenului scade, iar peștii și alte organisme acvatice pot avea de suferit.

Reducerea debitului poate afecta inclusiv apa disponibilă pentru irigații, adăparea animalelor și stingerea incendiilor, dar și nivelul apei din fântânile localităților apropiate.

Printre soluțiile recomandate se numără plantarea arborilor și arbuștilor pe malurile râului, combaterea eroziunii terenurilor agricole, curățarea sectoarelor colmatate și a izvoarelor, precum și verificarea barajelor, iazurilor și captărilor de apă.

Autoritățile locale din Văratic au precizat că nu au fost confirmate cazuri de deversare directă a apelor uzate în râul Ciuhur.

Nitrați de până la 250 mg/l în fântânile din Dubăsarii Vechi

Situația apei a fost monitorizată și în satele Delacău, raionul Anenii Noi, și Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni.

La Delacău, aproximativ 70% dintre locuitori utilizează apă din fântâni și izvoare, iar circa 30% dintre gospodării au sisteme individuale de alimentare. Satul nu dispune nici de un sistem centralizat de apă, nici de canalizare cu stație de epurare.

Testele preliminare efectuate la un izvor și o fântână au arătat un pH de 6,56 în cazul izvorului, aproape de limita inferioară indicată, și de 6,21 în apa din fântână, sub limita stabilită.

În Dubăsarii Vechi, circa 80% dintre gospodării sunt conectate la sistemul centralizat de alimentare cu apă. Localitatea nu are însă o stație de epurare.

Au fost verificate izvoare din zona Stânca, fântâni publice, apa din rețeaua centralizată, cea de la ghereta de filtrare, apa filtrată în gospodării și cea comercializată.

În izvoarele din zona Stânca, concentrația nitraților a fost cuprinsă între 25 și 35 mg/l. Situația a fost mai gravă în fântânile publice, unde valorile au variat între 50 și 250 mg/l.

Apa din sistemul centralizat a avut, în general, indicatori stabili și în limitele admise, iar cei mai buni parametri au fost înregistrați în cazul apei filtrate și al celei comercializate.

Luminița Suveică avertizează că fierberea nu rezolvă problema nitraților.

„Apa care este poluată cu nitrați nu poate fi fiartă, fiindcă nitrații nu dispar”, a explicat experta.

Aceasta recomandă verificarea apei din fântâni de două ori pe an, primăvara și toamna, dar și după ploi abundente, inundații sau în situațiile în care există gunoiști în apropierea surselor de apă.

În cazul în care analizele arată depășirea normelor, apa nu trebuie consumată, iar autoritățile trebuie să asigure accesul oamenilor la surse sigure de apă potabilă, în special în școli și grădinițe.

Lipsa canalizării poate contamina apa subterană

Delacău și Dubăsarii Vechi se confruntă cu o altă problemă întâlnită în numeroase sate din Republica Moldova: lipsa canalizării centralizate și a stațiilor de epurare.

În aceste condiții, gospodăriile folosesc fose septice și latrine. Dacă acestea nu sunt amenajate și exploatate corespunzător, apele uzate se pot infiltra în sol și pot contamina atât terenurile, cât și pânza freatică și apa din fântâni.

Natalia Ciobanu-Chetrari, specialistă în proiectarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu apă, consideră că una dintre cele mai eficiente soluții ar fi conectarea satelor la sisteme centralizate de canalizare.

În cazul localităților mici, o variantă ar fi conectarea acestora la infrastructura centrelor raionale sau construirea unor stații de epurare comune pentru mai multe sate. Chiar dacă investițiile inițiale sunt mari, asemenea sisteme pot fi mai eficiente pe termen lung și pot fi gestionate de personal calificat.

Rigolă colmatată și risc de inundații la Saca

În satul Saca, comuna Ghelăuza, raionul Strășeni, monitorizarea s-a concentrat asupra infrastructurii de evacuare a apelor pluviale.

Rigola din localitate este colmatată în mare parte din cauza acumulării de resturi vegetale și materiale naturale, ceea ce îi reduce capacitatea de a prelua apa în timpul precipitațiilor.

În ultimii ani nu au fost raportate gospodării afectate, însă în anumite sectoare rigola a ajuns să fie colmatată aproape până la nivelul terenurilor și pășunilor.

În cazul unor ploi torențiale, situația poate duce la inundarea gospodăriilor, subsolurilor, grădinilor și drumurilor. Apa poate eroda solul și infrastructura, iar impuritățile transportate de pe străzi și din gospodării pot ajunge în fântânile de mică adâncime.

Printre măsurile recomandate se numără curățarea rigolei de nămol, crengi, vegetație și deșeuri, întreținerea podețelor, consolidarea sectoarelor afectate de eroziune și amenajarea unor zone care să rețină nisipul și solul înainte ca acestea să ajungă în canalul de scurgere.

Monitorizarea a vizat, pe lângă calitatea apei, și gestionarea deșeurilor, starea spațiilor verzi și a pădurilor, precum și modul în care sunt aplicate politicile de mediu la nivel local.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: