Republica Moldova se confruntă în continuare cu o criză demografică accentuată, după ce, în mai puțin de 35 de ani de independență, populația a scăzut cu peste un milion de persoane.

Exodul masiv al cetățenilor, îmbătrânirea populației și sporul natural negativ conturează un trend demografic tot mai îngrijorător, cu impact direct asupra perspectivelor de dezvoltare ale țării.

Datele arată că, în 1991, Republica Moldova avea peste 4,3 milioane de locuitori, iar în prezent populația a ajuns la aproximativ 2,67 milioane. În această perioadă, un număr semnificativ de cetățeni au ales să plece peste hotare, fenomenul fiind marcat de mai multe etape distincte, transmite  tv8.md.

Potrivit directoarei executive a ATES Research Group, Veronica Ateș, primul val de emigrare a avut loc între anii 1989 și 1995 și a fost determinat în special de factori politici și etnici, în contextul destrămării Uniunii Sovietice și al conflictului armat din regiunea transnistreană.

Ulterior, al doilea val a fost influențat de criza economică severă din anii ’90, când degradarea condițiilor de trai i-a împins pe mulți moldoveni să caute oportunități peste hotare.

În anii 2000, emigrarea a căpătat amploare și s-a transformat într-un fenomen de masă, afectând inclusiv localitățile rurale, unde depopularea a devenit tot mai vizibilă.

O nouă etapă a început după liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană, în 2014, dar și pe fondul creșterii numărului persoanelor care și-au redobândit cetățenia română. Potrivit experților, această perioadă a schimbat semnificativ profilul migrației.

Veronica Ateș susține că, spre deosebire de etapele anterioare, când plecările erau motivate în principal de dificultăți economice, în prezent mulți moldoveni aleg conștient să emigreze în căutarea unei calități mai bune a vieții. În multe cazuri, decizia este planificată din timp și implică întreaga familie.

Cele mai populare destinații rămân țări precum România, Germania și Franța, unde standardele de viață sunt considerate mai atractive.

Impactul fenomenului este resimțit la nivel național. Tot mai multe sate se confruntă cu depopulare, numărul elevilor este în scădere, iar angajatorii întâmpină dificultăți în găsirea forței de muncă.

Potrivit sociologilor, categoria cea mai afectată de migrație este cea a tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 39 de ani, mulți dintre ei având studii medii sau superioare. Plecarea acestora accelerează procesul de îmbătrânire a populației.

Datele Biroului Național de Statistică arată că, în prezent, fiecare al patrulea locuitor al Republicii Moldova este pensionar, iar vârsta medie a populației a ajuns la 41,5 ani.

În paralel, sporul natural negativ continuă să afecteze echilibrul demografic. Din 1999 și până în prezent, numărul deceselor a depășit numărul nașterilor cu aproximativ 111.000, iar aproape jumătate din acest deficit a fost înregistrat doar în ultimii cinci ani.

Situația este agravată și de numărul redus al moldovenilor care aleg să revină acasă. Statisticile arată că anual doar 2.000–3.000 de persoane revin în Republica Moldova, în timp ce între 30.000 și 40.000 pleacă pentru a-și construi viața peste hotare.

Veronica Ateș a menționat că, de-a lungul anilor, au fost lansate mai multe programe și inițiative pentru încurajarea revenirii diasporei și stimularea investițiilor în țară, însă rezultatele rămân sub așteptări, în condițiile în care numărul celor care revin este mult mai mic decât al celor care continuă să plece.

Criza demografică rămâne una dintre cele mai mari provocări ale Republicii Moldova, iar tendințele actuale arată că declinul populației continuă, în lipsa unor măsuri care să inverseze fenomenul.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: