Cu un entuziasm parcă desprins din manualele de propagandă, un grup de deputați ai opoziției de la Chișinău, autointitulați „forțele patriotice”, a efectuat o vizită de câteva zile în Georgia. La Tbilisi, au identificat „modelul de urmat” pentru Moldova – un regim criticat pentru derapaje autoritare, dar lăudat pentru „suveranitate” și lipsa sancțiunilor împotriva Rusiei.

Igor Dodon apreciază „lecțiile” Georgiei, Vasile Costiuc visează la „scenariul georgian”, iar Olga Ursu vorbește despre integrare europeană – într-un stat care și-a pus pe pauză propriul parcurs european, scrie jurnal.md

Între admirația pentru restrângerea libertăților și discursurile despre valori democratice, vizita „istorică” scoate în evidență incoerența politică a opoziției de la Chișinău, care elogiază autoritarismul georgian în limbaj aparent pro-european.

Grupul „forțelor patriotice” a inclus mai mulți deputați din opoziția parlamentară de la Chișinău, aflați pentru cinci zile în Georgia. Printre aceștia se numără liderul PSRM, Igor Dodon, socialiștii Bogdan Țîrdea și Petru Burduja, deputata MAN Olga Ursu, precum și liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc.

Fostul președinte Igor Dodon a elogiat actualul regim politic iliberal din Georgia, care alunecă grăbit spre autoritarism, în mai multe postări pe care le-a distribuit pe rețelele de socializare. Acesta și-a exprimat admirația pentru felul în care Georgia „și-a apărat interesele naționale”.

În mod special, Igor Dodon a apreciat faptul că Tbilisiul „nu a introdus sancțiuni anti-ruse”, dar a adoptat, în schimb, „legea privind agenții străini”, pe model rusesc, care, potrivit socialistului, „a limitat implicarea structurilor externe, inclusiv a reprezentanților fundației Soros, în treburile interne ale țării”. Dodon a mai spus, de asemenea, că așa-zisele „forțe patriotice”, pe care se declară că le reprezintă pe persoană fizică, „vor continua să meargă în această direcție”.

Tot de la Tbilisi, liderul PSRM s-a lăudat cu faptul că a avut o întrevedere cu conducerea fracțiunii parlamentare a partidului aflat la guvernare, „Visul Georgian”, un partid deschis pro-rus, care a rupt relațiile cu UE și a restrâns puternic libertățile civile în Georgia. Dodon a subliniat că Georgia este „un exemplu bun”, iar Republica Moldova „ar trebui să-l urmeze”.

„Am discutat situația actuală și perspectivele de cooperare dintre Moldova și Georgia, acordând o atenție deosebită dezvoltării cooperării pe platforma parlamentară. Am convenit să intensificăm contactele interparlamentare și să consolidăm dialogul. În cadrul discuției, am subliniat că experiența Georgiei demonstrează că și statele mici pot apăra consecvent o politică suverană, bazându-se pe interesele naționale. Consider că acesta este un exemplu bun, pe care Moldova ar trebui să-l urmeze”, se arată într-o postare a lui Igor Dodon, distribuită pe Facebook.

Despre vizita „oficială” a „forțelor patriotice” de la Chișinău a vorbit cu patos și deputatul Vasile Costiuc, lider al partidului „Democrația Acasă” – o formațiune care este susținută de partidul românesc suveranist AUR, al cărui lider, George Simion, are interdicție de a intra în Republica Moldova.

Într-un videoclip distribuit pe rețelele de socializare, Costiuc și-a descris vizita ca fiind una „istorică”. Mai mult decât atât, pare că Vasile Costiuc a fost cel mai direct în formulări atunci când și-a exprimat admirația față de parcursul politic pe care l-a avut Tbilisiul până în prezent. Liderul partidului „Democrația Acasă” a insistat că „vrea ca în Georgia”, pentru că Republica Moldova are „de învățat”.

Costiuc a spus deschis și ferm că optează pentru „scenariul georgian”, făcând referire la situația economică din Georgia. Totuși, paradoxal, Vasile Costiuc, care se declară a fi liderul unui partid pro-european nu pare a fi pe deplin conștient de faptul că „scenariul georgian”, pe care îl elogiază cu atât de mult entuziasm, presupune și blocarea procesului de integrare europeană, lucru pe care actualul partid de guvernare de la Tbilisi și l-a asumat pe fondul regresului democratic pe care l-a provocat.

„Vrem ca în Georgia, scenariul georgian, vrem ca creșterea economică să fie de 10% în ultimii 5 ani. Eu sunt sigur că vizita este istorică, de zece ani nu au fost vizite interparlamentare între Georgia și Republica Moldova. Eu sunt sigur că de astăzi o să începem comunicarea mai intensă cu parlamentarii georgieni și o să restabilim relațiile dintre Georgia și Republica Moldova. Avem și de învățat de la Georgia”, a exclamat Costiuc în clipul video.

Și deputata partidului MAN, Olga Ursu, ex-viceprimar de Chișinău în echipa edilului Ion Ceban, s-a lăudat pe rețelele de socializare cu vizita pe care a întreprins-o în Georgia. Pare că la Tbilisi, Olga Ursu le-a vorbit deputaților din „Visul Georgian” despre „parcursul european” al Tbilisiului și Chișinăului, dar și despre cum Republica Moldova „rămâne ferm angajată pe calea integrării europene, având la bază valorile democrației, statului de drept și interesului național”.

Ironic sau nu, dar Olga Ursu a vorbit despre integrare europeană, valori democratice și stat de drept tocmai în Georgia – adică într-o țară care a suspendat procesul de aderare la Uniunea Europeană, subminează statul de drept și a demarat o amplă operațiune de deconstruire a instituțiilor democrației liberale, ducând tot mai mult regimul politic georgian într-o zonă autoritară.

„Am abordat, de asemenea, parcursul european al țărilor noastre și am reafirmat că Republica Moldova rămâne ferm angajată pe calea integrării europene, având la bază valorile democrației, statului de drept și interesului național. Totodată, am constatat că Georgia susține integrarea europeană, dar ca stat suveran, care își apără interesele naționale, și își dorește avansarea fără grabă, cu decizii calculate, în baza unor reguli și negocieri care servesc, înainte de toate, interesul propriului popor”, a scris aceasta pe pagina sa personală de Facebook.

Regăsiți mai jos câteva fotografii care surprind fructuoasa întâlnire dintre „forțele patriotice” de la Chișinău și reprezentanții partidului pro-rus „Visul Georgian”.

Menționăm că Partidul „Visul Georgian”, aflat la guvernare din 2012, a pornit inițial ca o formațiune declarativ pro-europeană, dar evoluția sa din ultimii ani indică o schimbare structurală de direcție – de la integrarea euro-atlantică spre un model de „suveranism” cu accente iliberale. Mai ales după 2022-2024, această transformare s-a accelerat vizibil, pe fondul războiului din Ucraina și al consolidării puterii interne.

Momentul de ruptură a venit în noiembrie 2024, când guvernarea a decis suspendarea procesului de aderare la UE până în 2028, în ciuda statutului de țară candidată obținut cu doar un an înainte. Decizia a provocat proteste masive, dar și reacții dure din partea instituțiilor europene.

În paralel, a fost adoptată controversata lege a „agenților străini”, inspirată direct din modelul rusesc, percepută ca un instrument de control asupra societății civile. Mai mult, guvernarea a redus participarea la platforme europene și a respins condiționalitățile democratice ale UE, în timp ce retorica oficială a devenit tot mai anti-occidentală.

Pe scurt, integrarea europeană nu a fost doar încetinită, ci politic suspendată și reinterpretată ca opțională, în funcție de interesele interne ale regimului.

Deși nu a restabilit formal relațiile diplomatice după războiul din 2008, „Visul Georgian” a construit în timp o relație funcțională și tot mai apropiată cu Moscova. De exemplu, a refuzat să se alinieze pe deplin sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și a dezvoltat strânse relații economice și comerciale, inclusiv după invazia Rusiei în Ucraina, iar analiștii vorbesc despre o derivă sistemică spre orbita Moscovei, în paralel cu distanțarea de UE.

În plan intern, guvernarea „Visului Georgian” este tot mai des asociată cu derapaje democratice și regres instituțional, alegeri contestate și acuzații de fraudă sau utilizare abuzivă a resurselor statului, crearea unui aparat de propagandă și marginalizarea vocilor critice, precum și cu presiuni asupra opoziției, presei și societății civile. Raportările internaționale descriu, de curând chiar un proces de „captură a statului” și alunecare spre autoritarism, cu instituții slăbite și control politic extins.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: