Gropile fac ravagii pe drumuri!
Tot mai mulți șoferi din R. Moldova reclamă că mașinile le-au fost avariate din cauza infrastructurii rutiere degradate. Ziarul de Gardă a discutat cu avocați și reprezentanți ai statului pentru a explica ce pași trebuie urmați dacă vrei despăgubiri pentru daunele provocate de drumurile proaste.

De cealaltă parte, Administrația Națională a Drumurilor susține că, până la mijlocul lunii februarie, nu a primit nicio sesizare oficială, dar admite că astfel de cereri ar putea apărea în perioada următoare, scrie zdg.md

Ce faci după ce mașina a nimerit într-o groapă?

Serghei Lelic, președintele Centrului Național pentru Protecția Intereselor Economice ale Consumatorilor, a declarat pentru ZdG că șoferii au dreptul legal de a solicita despăgubiri pentru prejudiciul suferit, explicând care sunt pașii pe care trebuie să-i urmeze.

1. Cine răspunde pentru starea drumului?

Răspunderea pentru întreținerea drumurilor publice revine administratorului drumului respectiv. În funcție de categoria drumului, acesta poate fi autoritatea publică locală (Primăria), Consiliul Raional sau Administrația de Stat a Drumurilor. Identificarea administratorului este un prim pas esențial în procedura de solicitare a despăgubirilor.

2. Ce trebuie să facă șoferul imediat după incident?

• Să oprească în siguranță și să documenteze situația (fotografii clare ale gropii, carosabilului și avariilor);

• Să solicite intervenția poliției pentru constatarea oficială a incidentului;

• Să obțină un proces-verbal de constatare;

• Să efectueze o evaluare tehnică a prejudiciului într-un service autorizat.

3. Unde se depune cererea de despăgubire?

Cererea de despăgubire se depune în scris la instituția responsabilă de administrarea drumului unde s-a produs incidentul. Aceasta trebuie să conțină: 

  • copia procesului-verbal al poliției; 
  • fotografii relevante; 
  • devizul de reparație și alte probe justificative.

În cazul unui refuz sau al lipsei unui răspuns în termen legal, persoana prejudiciată are dreptul de a se adresa instanței de judecată pentru recuperarea prejudiciului material și, după caz, moral.

4. Temeiul legal

Potrivit legislației civile și normelor privind administrarea drumurilor publice, administratorul drumului poate fi tras la răspundere pentru neîndeplinirea obligației de întreținere corespunzătoare a carosabilului, dacă se dovedește legătura de cauzalitate dintre starea drumului și prejudiciul produs. Recomandăm conducătorilor auto să acționeze prompt, să păstreze toate documentele justificative și să solicite asistență juridică atunci când este necesar.

O avocată va cere compensație pentru avarierea automobilului său

Avocata Iulia Bria, care activează la Cahul, a scris recent într-o postare pe pagina sa de Facebook că autoritatea responsabilă este obligată să achite prejudiciul, iar în cazul în care refuză, șoferii ar trebui să meargă în instanța de judecată.

Solicitată de ZdG, Iulia Bria a declarat că nu a reprezentat până acum un astfel de caz în instanță, însă ea însăși se confruntă cu o situație similară, după ce a intrat cu mașina într-o groapă pe un drum național. Avocata precizează că a solicitat intervenția Poliției, iar dacă va fi necesar, se va adresa și instanței de judecată în vederea recuperării cheltuielilor suportate pentru repararea anvelopei și a jantei.

„Mi-am accidentat anvelopa într-o groapă și acum fac toată procedura pe care am descris-o. S-au constatat faptele și deja urmează să-mi repar mașina, iar în baza actelor confirmative, care justifică suportarea cheltuielilor, să mă adresez Administrației Naționale a Drumurilor (…). Anvelopa costă 3900 de lei, dar mai este janta pe care trebuie să o repar și lucrul meșterului (…). Dacă Administrația nu va fi de acord să-mi recupereze cheltuielile pe care o să le am, o să mă adresez în instanță. Dar, evident, o să încerc să merg la mediator (…)”, susține avocata.

Avocat: „Ai de înfruntat un inamic destul de potent – statul”

De cealaltă parte, avocatul Alexandru Bot susține că, în general, atunci când soliciți statului să-ți plătească bani, de regulă, răspunsul este negativ, și că drumul în acest proces poate fi „destul de lung și anevoios”.

Totuși, afirmă el, toți șoferii, în calitate de plătitori de taxe, au dreptul să reclame starea drumurilor, care ar trebui să nu provoace deteriorarea autovehiculelor cu care circulă pe carosabil.

„(…) Dacă drumarii sau cei care nemijlocit gestionează calitatea drumurilor nu s-au obosit să le facă de o calitate bună, sigur că cei care au ajuns cu mașinile deteriorate trebuie să se adreseze instanței de judecată.

Se poate depune o somație prealabilă la Administrația Națională a Drumurilor, dacă vorbim despre drumurile naționale, sau nemijlocit la direcția care răspunde de starea drumurilor din municipiul Chișinău. Ulterior, reieșind din practica pe care o cunosc, autoritățile corespunzătoare vor refuza o eventuală compensare. Întrebarea-cheie va fi legătura cauzală, dacă acea stare a carosabilului nemijlocit a dus la deteriorarea mașinii și, respectiv,  dacă cuantumul despăgubirii care se solicită rezultă anume din această prejudiciere.

Eu, ca avocat, n-am avut niciodată asemenea gen de litigiu, dar se zvonește că ar fi fost. De principiu, acesta este drumul de urmat. Eventual, solicitarea prejudiciului de la autoritatea care nemijlocit gestionează acel carosabil. Instanța va decide ulterior dacă este cazul să o compenseze, dar, cu certitudine, în aceste procese va interveni și concluzia unui expert, care trebuie să stabilească legătura cauzală dintre starea drumului respectiv și prejudiciile pe care le-a suferit autovehiculul și, nu în ultimul rând, evaluarea acestui prejudiciu. Deci, este un drum destul de lung și anevoios. Nu este o procedură simplificată. Poate că acest lucru sperie anumiți posesori de autovehicule să umble prin instanțe, pentru că ai de înfruntat un inamic destul de potent – statul – care nu întotdeauna este bucuros să plătească. Iar până ajungi să-ți vezi hotărârea, ai de suportat anumite cheltuieli – pentru taxa de timbru, taxa de stat, care este nemijlocit legată de cuantumul sumei pe care o soliciți în instanța de judecată. Ulterior, timpul pierdut în instanță; eventual, angajarea unui avocat (…). Nimeni nu-ți oferă certitudinea că hotărârea va fi 100% pozitivă. Mai sunt și procedurile de apel și recurs, care își lasă amprenta de timp. Acest lucru cumva descurajează persoanele să apeleze în instanța de judecată pentru a-și recupera prejudiciile (…). Sunt foarte populare litigiile legate de spațiile verzi, unde un arbore nesupravegheat a căzut peste o mașină. Aici avem poate o practică mai bogată (…)”, a declarat avocatul.

AND spune că nu a primit până acum sesizări din partea șoferilor

Elena Dintiu, șefa Serviciului de informare și comunicare cu mass-media din cadrul Administrației Naționale a Drumurilor (AND), precizează pentru ZdG că până la ziua de 17 februarie instituția nu a primit cereri de despăgubire din partea șoferilor.

„Nu am avut asemenea de solicitări înregistrate, cel puțin la ziua de astăzi, din datele operative. Probabil, pot să intervină la cele 12 unități teritoriale cu care noi avem încheiate contracte de antrepriză. Dar nu avem raportată vreo solicitare de acest gen. Reacțiile au venit în ultimele zile, nu excludem că ar putea interveni astfel de solicitări (…)”, a spus Elena Dintiu.

ZdG a întrebat și reprezentanții Inspectoratului General al Poliției (IGP) dacă au fost întocmite procese-verbale privind avarierea autovehiculelor din cauza stării drumurilor și câte astfel de cazuri au fost înregistrate în ultima perioadă. Până la publicarea acestui articol n-am primit niciun răspuns.

Specialist în siguranța rutieră, despre starea drumurilor: „E dezastru.” Adresare către prim-ministru

Ilie Bricicaru, specialist în siguranța rutieră și director al Observatorului de Siguranță Rutieră din cadrul Universității Tehnice a Moldovei (UTM), a scris pe Facebook că „e dezastru ce se întâmplă pe drumurile Moldovei și cred că încă nu e apogeul – va mai urma”, după ce a mers pe drumul care duce spre Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău.

Expertul consideră că toate drumurile care au fost construite până în anii 2000 și au fost întreținute cu resurse la limită „arată deja și vor arăta asta în următoarea perioadă de timp”.

„Trebuie să recunoaștem că drumul spre Aeroport a fost (cred că) cel mai bine exploatat și întreținut drum din Moldova, datorită importanței sale, și totuși a cedat, iar distrugerile nu doar a îmbrăcămintei, dar și a structurii, sunt grave. Drumarii fac tot ceea ce pot și au posibilitate, cu echipamentele, utilajele, materialele și oamenii pe care îi au, dar este evident  că politicile și atitudinea față de întreținerea infrastructurii rutiere construite își fac efectul.

Cu regret, nu am văzut nicio reacție de la responsabili (decidenți politici), care să recunoască o stare de urgență pe infrastructura rutieră. Poate totuși trebuie de recunoscut că utilizarea Fondului rutier (taxele și impozitele noastre) au fost cheltuite nu în direcția pentru ce se colectează? Poate totuși, în ceasul al 12-lea, să-și asume modificarea Legii fondului rutier, trecându-l din gestiunea Ministerului Finanțelor al R. Moldova la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al R. Moldova, respectiv, la planificarea lucrărilor de întreținere pe bază de performanță?

Una dintre concluziile analizei experților World Bank Group Moldova a fost că un Fond rutier eficient necesită o autonomie distinctă față de procesele bugetare anuale ale Guvernului, prin o abordare multianuală a finanțării și bugetării, pentru a face comparațiile anuale ale cheltuielilor Fondului rutier mai utile.

Strategia națională de mobilitate 2030 stabilește că «din punctul de vedere al tuturor caracteristicilor sale, Fondul rutier actual face parte din prima generație de fonduri rutiere. Aceste fonduri prezintă mai multe deficiențe fundamentale, care se manifestă pregnant. În principal, acestea se referă la lipsa autonomiei financiare. Fiind, în esență, un fond intrabugetar, mărimea acestuia depinde de politica bugetar-fiscală anuală și de legile anuale ale bugetului de stat aprobate de Parlamentul R. Moldova, iar modul de distribuire a mijloacelor Fondului rutier se aprobă anual de Guvern. Un fond rutier eficient ar trebui să fie mult mai autonom față de procesele bugetare anuale ale statului și cu o abordare de planificare multianuală a finanțării lucrărilor.»În acest sens, Direcția prioritară 1.24. stabilește că Asigurarea previzibilității și rezilienței finanțării infrastructurii de transport corelate cu necesitățile populației, fondurile colectate, alocate în totalitate pentru fondul rutier, să fie repartizate cu destinație specială infrastructurii rutiere.

Domnule prim-ministru Alexandru Munteanu, domnule ministru Bolea Vladimir Iosif, chiar dacă m-am mai expus asupra faptului că Guvernul aprobă strategii, dar nu prea ține de ele, dacă ați realiza aceste obligațiuni, care se regăsesc în strategie și Guvernul R. Moldova și le-a asumat, aprecierea drumarilor, transportatorilor și șoferilor (toți alegători) pentru dumneavoastră ar fi pe măsură”, subliniază Ilie Bricicaru.

Precedente în instanță: un bărbat a obținut despăgubiri în 2013. În 2024, instanța a respins o altă cerere

ZdG a examinat, pe portalul instanțelor de judecată, litigii care vizează solicitări de despăgubiri pentru pagube materiale cauzate de starea infrastructurii rutiere.

Într-un caz, pe 30 martie 2023, un bărbat a dat în judecată Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor”, intervenient accesoriu S.A. „Drumuri–Criuleni”, cerând despăgubiri de 21 585 de lei pentru prejudiciul material, 3000 de lei pentru prejudiciul moral și acoperirea cheltuielilor de judecată.

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: