Cafeaua este una dintre cele mai consumate băuturi din lume, iar dezbaterea privind efectele ei asupra sănătății continuă de zeci de ani. Însă în ultimul deceniu, tot mai multe studii epidemiologice riguroase au început să contureze o imagine diferită: consumul moderat de cafea pare să fie asociat cu o viață mai lungă și cu un risc mai scăzut de boli cronice.

Un studiu amplu publicat în 2017 în Annals of Internal Medicine, care a urmărit peste 500.000 de persoane din 10 țări europene timp de 16 ani, a arătat că un consum regulat de cafea este corelat cu un risc mai mic de deces, în special din cauze cardiovasculare și digestive. Participanții care au băut trei cești de cafea pe zi au avut o mortalitate generală semnificativ mai redusă decât cei care nu consumau deloc cafea. Efectul s-a menținut indiferent dacă era vorba despre cafea cu cofeină sau decofeinizată, sugerând că substanțele bioactive din cafea, nu doar cofeina, ar putea juca un rol protector.

Un alt studiu important, publicat în New England Journal of Medicine în 2012, a inclus peste 400.000 de americani și a concluzionat că riscul de mortalitate a fost mai scăzut cu 10% la bărbați și 15% la femei care consumau în jur de 2–3 cești de cafea pe zi. Chiar și după ajustarea pentru factori de stil de viață precum fumatul, dieta sau nivelul de activitate fizică, corelația a rămas semnificativă statistic.

Cercetătorii consideră că această asociere pozitivă este datorată conținutului ridicat de antioxidanți și compuși antiinflamatori din cafea, cum ar fi acidul clorogenic, diterpenii (cafestol și kahweol) și polifenolii. Acești compuși pot reduce stresul oxidativ și inflamația cronică — doi factori cheie în procesul de îmbătrânire și apariția bolilor degenerative.

Beneficiile nu se opresc la sistemul cardiovascular. O meta-analiză publicată în BMJ în 2017, care a analizat date din peste 200 de studii, a indicat că un consum moderat de cafea este asociat cu un risc redus de diabet de tip 2, boala Parkinson, boli hepatice (inclusiv ciroză și cancer hepatic), depresie și anumite tipuri de cancer. În special în cazul bolii Parkinson, consumatorii de cafea au prezentat un risc cu până la 30% mai scăzut, ceea ce sugerează o posibilă influență neuroprotectoare a cofeinei.

Totuși, efectele pozitive ale cafelei nu sunt nelimitate. Consumul excesiv (peste 5 cești pe zi) poate duce la efecte secundare precum insomnie, anxietate, palpitații sau probleme digestive, mai ales la persoanele sensibile la cofeină. În plus, femeile însărcinate trebuie să fie prudente: Organizația Mondială a Sănătății recomandă limitarea consumului de cofeină la maximum 300 mg pe zi (aproximativ două cești de cafea), pentru a reduce riscul de greutate mică la naștere și alte complicații.

Interesant este și faptul că efectul cafelei asupra longevității pare influențat de genetica individuală. Unele persoane metabolizează mai lent cofeina din cauza unei variații genetice în enzima CYP1A2, ceea ce poate crește riscul de hipertensiune și alte probleme cardiovasculare dacă se consumă prea multă cafea. Astfel, personalizarea consumului pe baza profilului genetic ar putea deveni o direcție de viitor în nutriția preventivă.

Consumul de cafea nu trebuie privit ca un elixir al tinereții, dar dovezile științifice sugerează că, în contextul unei alimentații echilibrate și a unui stil de viață activ, poate avea un rol benefic asupra sănătății și a speranței de viață. Mai ales când este consumată fără adaosuri excesive de zahăr, frișcă sau siropuri, cafeaua poate fi o alegere sănătoasă și plăcută, integrabilă într-o rutină zilnică care susține bunăstarea pe termen lung.

Distribuie articolul: