Muzeul Raional de Istorie și Etnografie din Telenești  a fost  instituit  prin  decizia 1/ 20 din 21.02,2008  a  Consiliului   Raional  Telenești. Muzeul  este  subordonat  metodic Secției Cultură Tineret și Sport din Telenești. La 14 mai 2008 prin concurs, Elena Ilescu  a fost numită  să  preia  conducerea  muzeului, prin Dispoziția nr.49,,c” din 14 mai  2008 până în prezent. 

Sfera principală de activitate a muzeului ține de domeniu  istoriei și etnografiei este cercetarea, colectarea de bunuri culturale, evidența, conservarea, restaurarea  acestora  precum  și valorificarea  patrimoniului cultural  deținut  prin  expoziții, publicații  și orice  alte  forme ale  comunicării  către  public. Muzeul a fost înregistrat în Registrul muzeelor/Ministerul Culturii/ prin ordinul din 06.11.2008 cu  numărul de  înregistrare 88. Muzeul  din  anul 2008  până  în  2014  a  activat  în  localul  Casei  de  Cultură  din orașul Telenești. Au fost amenajate 2 săli cu materiale  istorice  și cu  materiale etnografice.

Muzeul Raional de Istorie și Etnografie din Telenești are două săli istorice

 

Prietenii-donatori  a  Muzeului  Raional  de  Istorie și Etnografie  din Telenești  sunt Tudor Țopa, Anton Moraru, dar și angajații muzeului, Elena Ilescu, directorul MRIE, Ana Nicolaev –  custode-șef  și  Iulia Tanasiuc, muzeograf. În  anul  2009  prima dată  s-a  sărbătorit Ziua  Internaţională  și Noaptea Europeană a Muzeelor la muzeul din Telenești. La  acest  eveniment au fost prezenți,  muzeograful de la Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturală, Ion Bălteanu cu Efrosenia Russu. Noaptea Europeană a Muzeelor-2009, care a fost desfășurată  la  Conacul  Boierului Mihail  Teodosiu  din Telenești.

 

File de istorie a Muzeului Raional de Istorie și Etnografie din Telenești

Satul Telenești de pe Ciuluc a fost atestat documentar pe data de 27 martie 1611. A fost un sat răzeșesc. Pe parcursul anilor, locuitorii satului Telenești își înstrăinează averea, astfel la 1614 marele logofăt Beldiman cumpără de la răzeșii din Telenești părți de „ocină”. În așa fel, marele logofăt Beldiman devine coproprietar, de rând cu răzeșii la Telenești. Unele părți din moșia Telenești au fost cumpărte  și de pârcălabul Leca. Între anii 1673-1675, marele vistiernic Toderașcu Iordachi Cantacuzino, cumpără aproape întreg satul Telenești.  Este vorba deci de destrămare a moșiilor răzeșești și de formare a marii proprietăți.   Ulterior, proprietari la Telenești devin renumitele familii Ruset și Mavrocordat (a doua jumătate a secolului XIII- lea).

La 12 septembrie 1698, Ilie Cantacuzino, care devine proprietar la Telenești în  septembrie 1694, vinde ocina și moșia sa Telenești lui Iordache Ruset vel vistiernic.

Mai târziu, prin moștenire satul a trecut în stăpânirea  Doamnei Ecaterina Mavrocordat, cea de a doua soție a lui Constantin Mavrocordat și care era fiica marelui vornic moldovean Constantin Ruset. Ecaterina, prin testamentul în 1776  lasă satul moștenire fiului său Alexandru, domnul de mai târziu Alexandru Mavrocordat (a domnit din 1782 până în 1785). În 1784  voievodul Alexandru Mavrocordat dăruește fiicei sale  domniței Raluca moșia Telenești.

Tărgul Telenești a fost întemeiat pe moșia domniței Ralu Mavrocordat, care înaintează o cerere către domnul Alexandru Callimachi si, care la rândul lui scoate un hrisov  prin care dă voie „ca să se facă tîrgu cu adunare de oameni streini dintre alte părți și locuri, de peste hotar”. Populația târgului, pe parcursul anilor,  a fost complectată cu oameni aduși de peste hotare. În special aici s-au stabilit evrei și armeni, care au contribuit mult la dezvoltarea Telenetilor ca tărg.

 Întreaga moșie era administrată de către un vechil, iar târgul propriu- zis  de un căpitan de târg și de un vornic. De un vornic era administrat și satul Teleneștii Vechi. Ocupația principală a locuitorilor târgului era meșteșugăritul și comerțul, iar a locuitorilor mahalalelor târgului și a satului Telenești Vechi – prelucrarea pământului și creșterea animalelor.

 La 1 decembrie 1813, pitarul Teodosie, cumpără de la epitropii domniței Ralu Mavrocordat „târgul Telineștii cu silișile lui”. La 20 aprilie 1814, pitarul Teodosie devine „deplin și vecnic stăpîn” al Teleneștilor. Pitarul Teodosiu a decedat, după toate semnele în anul 1830. Proprietar rămâne a fi fiul său – Iordache. În anul 1866 moșia Telenești era stăpânită de Ilie Teodosiu, fiul lui Iordache și, respectiv, nepotul pitarului Teodosiu. Ilie Todosiu a decedat în anul 1902 și moșia trece în posesia fratelui său Mihail Teodosiu, născut la 31 octombrie 1852 și care a fost unul din cei mai de vază reprezentanți ai familiei Teodosiu.

Nobilul Mihail Teodosiu a fost mareșalul nobilimii din gubernia Basarabia, judecător de pace onorific din districtul Chișinău. A fost căsătorit cu nobila Maria Harting. A avut o fiică, Elena, căsătorită cu Paul Gore, care , la rândul lui , a muncit ani de zile în preajma lui Mihail Teodosiu la Orhei, unde acesta era mareșalul nobilimii și la Chișinău, ocupându-se de treburile Zemsvei Județene și cele Basarabene.

Edificiul, în care în present este amplasat Muzeul Raional de Istorie și Etnografie, (o vilă spațioasă  cu două nivele, din cărămidă roșie, în mijloc de livadă,cu înfățișare romantică, grație unui turn gotic). A fost construită la mijlocul secolului XIX în tărgul Telenești pe domeniul boierului Iordache (Egor) Theodosiu, secretar gubernial pe vremea administrației țariste.

Dat fiind faptul, că nobilul – proprietar  în  virtutea obligațiilor sale de  funcționar important, locuia mai mult în orașul Chișinău, imobilul în cauză a fost pus de către proprietar la dispoziția autorităților militare. Astfel, precum reiese din ,,Însemnările comisiei regionale de statistică din Basarabia” din 1865, arenda anuală a casei pentru necesitățile lazaretului (infirmeriei) unui batalion din componența regimentului de infanterie Minsk constituia 600 de ruble. Mai apoi, trecănd în moștenirea tănărului boier Mihai Teodosiu, judecător de onoare  în or.Orhei și viitor mareșal al nobilimii basarabene, clădirea din nou ajunge neutilizată-nici în scop locativ, nici cu vreo altă menire.

La sfârșitul anului 1917, clădirea a fost devastată de către soldații ruși, ce se retrăgeau în dezordine de pe Frontul romănesc.   În primăvara și vara anului 1918 aici era dislocată temporar o secție de jandarmi români.

După moartea lui Mihai Theodosiu, ginerele său-Paul Gore, la fel fost judecător de onoare în centrul județean Orhei, istoric, numizmat, heraldist, publicist, președinte al Partidului Național Moldovenesc, fost șef al Serviciului Sanitar din Basarabia prerevoluționară, fost președinte al Crucii Roșii basarabene în timpul primului război mondial, a venit aici cu un grup de sanitari, amenajănd casa în scopuri caritabile.

În localul ei a fost deschis un spital privat cu 20 de locuri, care purta numele lui Ion Inculeț, fostul președinte al Sfatului Țării (parlamentului basarabean).

     În anul 1944, odată cu stabilirea autorităților sovetice în localitate, în conformitate cu Hotărîrea Ministerului Sănătății al Republicii  Sovetice  Socialiste Moldovenești, în această clădire, în baza instituției   medicale private, a fost înființat Spitalul Raional Telenești, finanțat din bugetul de stat.

Aici au fost deschise așa secții ca – chirugie, maternitate, boli contagioase și pediatrie.

Odată cu lărgirea bazei tehnico-materiale a spitalului raional, în vechea clădire a rămas  numai secția de boli contagioase.

    În anul 2007 Consiliul Raional Telenești a decis, ca blocul respectiv să fie transferat în gestiunea Secției Raionale de Cultură, pentru amplasarea ulterioară aici a Muzeului Raional de Istorie și Etnografie, pe strada Ciprian Porumbescu,8.

După reparația capitală a clădirii, deschiderea solemnă a muzeului a avut loc în ziua de 29 august 2014.

Pe lângă cele 33 expoziții permanente muzeul oferă marelui public și expoziții temporare, diverse sub aspect tematic, care vin să completeze carențele expoziției permanente și să aducă o contribuție la promovarea culturală a patrimoniului depozitat.

În cei 15 ani de existență, muzeul a organizat peste 300 de expoziții temporare la sediu și în afara instituției, axate pe proprile colecții, precum și pe cooperarea cu alte insituții de cultură și cercetare din țară și de peste hotare.

 

Adresa electronică: muzeul.raional@ gmail.com.

 

Telefoane de contact al muzeului este 0258-2-25-07; 2-10-48, mob.: 068741966

Programul  de activitate:

Luni-vineri, duminică orele 8.00-17.00.

Sâmbătă  zi  liberă.

Pentru public: Luni – zi  liberă;

Accesul vizitatorilor: marți – duminică, orele 10-17.00

Sfera principală de activitate a muzeului  ține  de domeniu  istoriei   și   etnografiei:

Cercetarea, colectarea de bunuri culturale, evidența, conservarea, restaurarea  acestora  precum  și valorificarea  patrimoniului cultural  deținut prin expoziții, publicații  și orice  alte  forme ale  comunicării  către  public.

Ca urmare a sferelor de activitate, muzeul are următoarele secții:

Secția de patrimoniu.

Secția de Istorie.

Secția de Etnografie.

 

Într-o postare ulterioară, revenim cu istoria Muzeului Raional de Istorie și Etnografie din Telenești.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: