Sistemul de educație din Republica Moldova este de ani buni o ecuație cu mai multe necunoscute. Profesori nemulțumiți de banii pe care îi primesc la sfârșit de lună, tineri tot mai puțin interesați de acest domeniu și elevi care abia așteaptă să sune clopoțelul pentru a ieși în pauza mare sau pentru a-și lua zborul în lumea largă. De cealaltă parte a baricadei se află dascăli modești, pentru care cel mai bun combustibil este propria pasiune și care se simt motivați de mințile luminate din prima sau din a treia bancă. În timp ce unii îngroapă de viu viitorul acestei țări, alții – îl resuscitează prin muncă, dăruire și talent. Află mai multe din reportajul realizat de jurnalista AGORA.md, Irina Harea-Mardari.

Așa se face că Republica Moldova încetează să mai fie doar un simplu punct pe harta lumii și se transformă într-o seră care crește, educă și oferă lumii întregi elevi cu potențial de geniu. Primul pas pe acest drum pavat cu provocări sunt olimpiadele școlare, acele concursuri care le oferă elevilor șansa de a arăta ce pot, iar profesorilor – oportunitate de a se valida ca specialiști și mentori.

Svetlana Catan este directoarea liceului teoretic din satul Molești, raionul Ialoveni și de o viață predă biologia pentru elevii din localitate. Fiind un dascăl care muncește la o instituție din mediul rural, are, totuși, obiective mari și încearcă din răsputeri să le ofere discipolilor săi cea mai bună pregătire. Spune că una dintre pietrele de încercare la care este supus intelectul elevilor sunt olimpiadele școlare.

„Sunt foarte importante olimpiadele școlare. Prin intermediul lor ei lucrează și își dezvoltă dragostea față de o anumită disciplină și se adâncesc în cunoștințele obținute într-un anumit domeniu, la o anumită disciplină”, spune profesoara.

Svetlana Catan susține că unii elevi țintesc spre asemenea concursuri nu doar pentru că îi ajută să-și dezvoltate capacitățile la un anumit obiect, ci și pentru că în urma rezultatelor obținute la olimpiade, tinerii îndrăgesc domeniul în care excelează, trasându-și, astfel, drumul carierei de viitor:

„De foarte multe ori, dacă ei participă la una și aceeași disciplină de mai mult timp, după ce absolvesc instituția, urmează profesii legate anume de disciplina dată”.

Totuși, nu se poate spune că liceul din satul Molești a făcut o tradiție din obținerea locurilor de frunte la concursurile republicane. Directoarea instituției punctează că potențialul elevilor care își fac studiile aici ar fi mult mai mare, dar prea puțin valorificat din cauza timpului insuficient.

„Nu putem să comparăm un elev care are trei-patru ore de biologie pe săptămână și se întrece cu un elev care are o oră. Elevul cu o singură oră de biologie pe săptămână trebuie să lucreze suplimentar alte trei ore cu profesorul, dar și individual”., a spus Svetlana Catan.

Greutățile nu îi determină pe dascăli să lase mâinile în jos. Din contră, îi determină să se provoace în permanență și să caute căi pentru ieșirile care, aparent, par blocate:

„Un profesor bun devine un profesor bun dacă este creativ, ingenios și din nimic poate să facă ceva. Așa e norocul nostru. Așa lucrăm”.

Anume așa, Ariadna Topal, o elevă din clasa a unsprezecea a reușit să obțină locul doi republican la olimpiada de biologie. Tânăra spune că pentru a obține o asemenea performanță a fost nevoită să investească mult timp personal pentru orele de studiu.

„Am înțeles în ce constă rețeta succesului: multă-multă muncă, răbdare, dăruire de sine, plăcere, încurajare din partea profesorilor, din partea părinților”, susține eleva.

Eleva recunoaște că, deși știa cât de bine este pregătită, simțea o presiune atunci când își amintea că va concura cu elevi de la instituții care alocă mult mai multă atenție obiectelor participante la concursuri:

„Ajungând la olimpiada republicană am simțit că acesta este un lucru foarte greu, deoarece colegii mei de la alte licee, de la instituții cu profil real, mai dotate, au mers în pas cu studiul biologiei și le-a fost mai ușor în comparație cu mine”.

Într-o sală de clasă de la liceul teoretic „Orizont” de la Durlești, se află elevi de diferite vârste care împart aceeași pasiune – matematica. Pe lângă faptul că au parte de multă comunicare, tinerii rezolvă cu ușurință ecuații cu multe necunoscute. Fiecare dintre ei are cel puțin o diplomă obținută la olimpiadele republicane, iar scopul lor sunt concursurile internaționale.

Mihai Lavric este elev în clasa a 12-a. Olimpic internațional la matematică și informatică, tânărul țintește sus și își dorește să devină un profesionist desăvârșit. Spune că anume concursurile sunt cele care îl provoacă pe el și pe colegii săi să își depășească limitele în fiecare zi.

„Orice activitate extra-curriculară la care aplicăm este, automat, o investiție în sine, o investiție în viitorul tău”, explică Mihai Lavric.

Elevul precizează că nu există o rețetă a succesului, ci mai degrabă o combinație dozată dintre pasiune și multă muncă:

„Depinde de tine. Chiar dacă liceul te motivează, îți oferă anumite posibilități, dacă tu nu vrei acest lucru și dacă nu depui muncă nimic nu-ți va reuși”.

Marcel Tereucă este profesorul care se ocupă de pregătirea olimpicilor de la Orizont și nu numai pentru concursurile la matematică. Dascălul susține că olimpiadele au un specific aparte, iar munca pentru aceste concursuri își arată rezultatele doar cu timpul.

„Orice elev bun la clasă, din orice școală, din orice liceu, având nota zece la matematică nu poate să rezolve probleme de concursuri. Problemele de concursuri sunt probleme pentru altă formă de gândire. Un elev când are o problemă la olimpiada superioară el mai întâi se gândește ce face. Nu se gândește că rezolvă, rezolvă, rezolvă. Se încordează, se enervează și renunță. El trebuie să se joace cu problemai”, spune dascălul.

Un alt aspect care favorizează menținerea interesului elevilor pentru obiectul de studiu ține de comunicarea dintre ei. Tereucă este de părere că în lipsa unui mediu favorabil în care elevii ar putea să-și expună ideile, veritabile talente se pot pierde pe drum:

„Trebuie să fie patru legături foarte importante ca să fie un elev bine pregătit la matematică. În primul rând elevul, în al doilea rând părinții, care stimulează și înțeleg că lucrul acesta este foarte important. Profesorul și liceul. Sunt patru părți. Una fără alta nu se poate”.

Profesorul subliniază că soluția pentru creșterea numărului olimpicilor din Moldova ar putea fi constituită din câțiva pași de bază:

„Să îl vadă pe copil de la început și să nu-l piardă, să-l atragă, să-i propună diverse cărți, exerciții din internet și să încerce la ce nivel poate să lucreze cu acest elev. Aici e ca în sport: sunt antrenori care pregătesc primul pas, al doilea pas, al treilea pas. E important să nu pierdem la niciun pas. Atunci el devine ceea ce devine”.

Mădălina Grizea este elevă în clasa a zecea și a făcut din participarea la olimpiade un stil de viață. Tânăra spune că a găsit partea interesantă a unor asemenea experiențe:

„În afară de munca multă este și partea interesantă a acestei pregătiri. Te cunoști cu persoane care au aceleași pasiuni. În cadrul olimpiadelor internaționale vizităm alte țări, ne cunoaștem cu oameni din alte țări”.

Tânăra spune că o parte importantă a succeselor pe care reușește să le înregistreze se datorează mentorilor cu care lucrează și atitudinii lor față de pasiunea ei.

„Faptul că învăț la acest liceu și am un profesor aparte pentru matematică, unul pentru informatică, contribuie foarte mult la pregătirea mea. El îmi poate spune ce teme să pregătesc, la ce să atrag atenția și să mă ajute atunci când sunt în impas. Lucrul individual este, de asemenea, important dar nu aș fi obținut aceste rezultate”, spune eleva.

De aceeași părere este și Alina Andrei. Tânăra spune că unul dintre principalele privilegii care le este pus la dispoziție ține de înțelegerea pe care o primesc din partea tuturor profesorilor din liceu.

„Profesorii sunt foarte înțelegători față de noi. În cazul în care ai fost la olimpiadă și ai scăpat câteva zile sau o săptămână de la lecții, ei ne ajută să recuperăm”, explică Alina Andrei.

Și tânăra crede că potențialul colegilor săi din alte școli ar putea fi mult mai mare dacă le-ar fi identificate capacitățile la timp și dacă ar avea timp pentru a-și cizela capacitățile:

„Sunt în unele școli așa situații când profesorii au un oarecare egoism pedagogic. Dacă elevul este bun, să vină la română, și la chimie, și la matematică. Un elev bun nu poate să se extindă pe toate obiectele și să fie olimpic internațional la toate obiectele. Are nevoie să se focuseze pe unul, doi, trei obiecte. Aici profesorii înțeleg că unui elevi îi place mai mult matematica, îl lăsăm să se ocupe cu matematica, iar noi îl vom ghida și îl vom susține”.

Un alt motiv care reprezintă o piedică în identificarea și promovarea elevilor cu potențial crescut pentru anumite materii ține de felul în care este gândit sistemul de învățământ de la noi, spune profesorul universitar Petru Bulmaga.

„Cu părere de rău profesorul nostru este impus să acorde mai multă atenție elevilor care au mai multe goluri la învățătură decât celor care au un potențial sporit. În felul acesta pierdem o bună parte din copiii care ar putea să ne reprezinte școala, liceul, țara la olimpiadele internaționale”, spune profesorul.

Dascălul precizează că nu există elevi cu potențial mai mare în anumite școli și cu potențial mai mic în altele. Totul depinde timpul alocat pentru însușirea unei anumite materii:

„Pur și simplu profesorul nu are timp să-i acorde atâta atenție pentru a-l aduce la nivelul de olimpic. E ușor de spus olimpic, dar e destul de greu de ajuns la această înălțime”.

Profesorul susține că o soluție cu care ar putea veni Ministerul Educației în acest sens ține de crearea unor cercuri didactice în cadrul cărora elevii ar dispune de timp și spațiu pentru a-și contura și a-și dezvolta pasiunile.

„O soluție după părerea mea ar fi dacă Ministerul Educației ar elabora un program de lucru cu copiii care au potențial sporit. Nu numai cu cei care au dificultăți la disciplinele respective:

„Profesorul să fie remunerat, să intre în sarcina lui aceste ore și să lucreze cu acești copii. Atâta timp cât nu există asemenea condiții, noi mulți olimpici îi pierdem pe drum”.

De asemenea, Bulmaga propune în calitate de soluție pentru creșterea numărului de olimpici din Moldova schimbul de experiențe între dascăli:

„Ar fi de dorit să se organizeze seminare republicane unde să participe cei mai experimentați profesori care lucrează cu loturile olimpice, care au experiență în a pregăti elevii până la nivelul internațional. Să fie un schimb de experiență, schimb de păreri, un schimb de secrete”.

Secretarul general de stat de la Ministerul Educației, Anatolie Topală susține că oferta ministerului la capitolul olimpiade școlare este extrem de generoasă. În cifre, ar fi vorba de 21 de olimpiade republicane, plus trei concursuri la limbile străine. Două dintre concursuri sunt pentru proiectele de cercetare: unul în domeniul științei și ingineriei și altul în domeniul ecologiei. Chiar și așa, funcționarul recunoaște că ar exista căi de îmbunătățire a situației.

„Întotdeauna se poate de făcut mai mult. În al doilea rând trebuie să luăm în considerație faptul că ministerul trebuie să achite în primul rând studii calitative și accesibile pentru toți copiii. Sistemul educațional e prevăzut în așa fel ca să asigure studii pentru toți elevii”, a declarat secretarul general de stat.

Topală recunoaște că statul nu are bani pentru a finanța centre pentru olimpicii din țară și este convins că dascălii își fac meseria onest din vocație, fără să aștepte adaosuri salariale:

„Mulți profesori lucrează suplimentar cu elevii. Fie că au întrebări la temele pentru acasă, fie că se pregătesc la olimpiadele de performanță. Nu cred că au nevoie de bani suplimentari pentru că asta este vocația lor. Dacă s-ar găsi fonduri suplimentare pentru a crea anumite cercuri, atunci vom face această activitate suplimentară. Pe de altă parte, la concursuri învingătorii primesc premii”.

Totuși, Topală recunoaște că un experiment realizat în 2019 de Ministerul Educației a demonstrat că remunerarea financiară poate fi un catalizator pe drumul spre succes:

„Anul trecut am făcut un efort financiar pentru toate persoanele implicate în olimpiade. Ne- am spus atunci că trebuie să se vadă calitatea acestei investiții din partea statului în numărul de premii pe care le vom obține la sfârșit de ani. Numărul acestora a crescut la 49 de premii în 2019 față de 42 în 2018. Prin urmare dacă vorbim de banii suplimentari, ei într-adevăr ajută și numărul de premii a fost considerabil mai mare decât în 2018”.

La olimpiadele republicane la disciplinele școlare participă anual aproximativ 3700 de elevi. Concursurile se organizează pe faze: faza locală, faza raională/municipală, republicană și internațională. Mai puțin de 100 dintre aceștia ajung să ne reprezinte țara la olimpiadele internaționale.

Menționăm că materialul face parte dintr-un proiect de Jurnalism de Soluții, lansat de AGORA.  Acesta este finanțat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile din articol aparţin autorului şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.