Există momente în viață când trebuie să tăcem. Poate fi greu pentru unii, dar trebuie să te gândești că niște cuvinte spuse într-un moment nepotrivit pot răni sau îți pot distruge imaginea. 

Am depistat câteva situații când ar fi indicat să îți ții limba după dinți.

-Nu judeca copiii unei mame, chiar dacă ți-a cerut un sfat sau o părere. Dacă îi vei spune că odrasla sa a făcut ceva rău, asta e ca și cum ai spune că ea este o mamă rea. O să acuzi copilul, o să acuzi și mama, fiind nevoit să suporți o dublă apărare sau un dublu atac.

-Nu începe să descrii ce „te doare” atunci când nimereși într-o companie în care este un jurist, un medic, un scriitor sau un psiholog. Ei nu-ți vor oferi o consultație gratuită la o nuntă sau la o zi de naștere.  Orice sfat de la un profesionist costă bani, iar dacă te gândeai pur și simplu să le descrii experiența ta, să știi că de ea ei au parte mai mult decât îți imaginezi.

-Nu vorbi în detalii cu actualul tău partener, despre fostul partener, cu atât mai mult nu-i compara. Este suficient să-i spui că ai avut o relație, care a durat o anumită perioadă și că ceva nu a mers. Nu încerca să-i povestești cum vă simțeați împreună, unde mergeați, ce cadouri primeai, cum era în pat ș.a.

-Nu arăta oricui fotografiile, muzica și filmulețele video. Dacă chiar ți s-a cerut să arăți fotografiile din vacanță, arată 10-15 cele mai reușite și nu toate 3444 de poze. Chiar dacă cineva se arată interesat de tine, nu-l fă să regrete că ți-a cerut să-i arăți ceva.

-Nu începe să-ți exprimi opinia, criticând, chiar dacă e o părere obiectivă. Rolul criticii este de a dezvolta pe cineva și nu de a-i distruge orice dorință de a reuși. De aceea, atunci când trebuie să te expui referitor la munca cuiva spune mai întâi ceva bun, lasă pentru mijloc ceva mai puțin bun și apoi încheie din nou pe o notă pozitivă.

-Nu răspunde la întrebările care nu-ți sunt adresate, la fel, nu spune nimănui dacă ai auzit întâmplător un secret. Deseori sunt întrebată: „l-am văzut pe soțul prietenei mele la restaurant cu o altă femeie, să-i spun despre asta?”. Fiecare persoană este în stare să primească orice informație și fiecare alege nivelul de conștientizare, care-i este confortabil. Oferindu-i cuiva mai multă informație decât este gata să audă sau decât a cerut, tu îl pui în situația să acționeze. Iar dacă el nu este gata să facă ceva, se va închide în sine sau va pune responsabilitatea dată pe umerii tăi.

-„Tăcerea e de aur” – așa spuneau înțelepții bătrâni. Asta nu înseamnă că trebuie să taci mereu. Tăcuții și vorbăreții sunt două extremități, care comunică cu dificultate. Fii atent la reacția, pe care ți-o transmite interlocutorul. Încearcă să înțelegi dacă este interesat să te asculte. În caz că nu înțelegi, poți întreba dacă persoana are nevoie de informația, sfatul sau ajutorul tău.

 

Distribuie articolul: