Patologiile oncologice reprezintă una dintre problemele socio-medicale importante nu doar la noi în țară, dar și în spațiul european, în țările înalt dezvoltate, care au o influență majoră asupra stării de sănătate a populației, calității vieții și incluziunii în câmpul muncii. La ora actuală, cancerul mamar este considerat o patologie socială, economică cu un impact destul de mare în aspect psihologic și financiar.

În cadrul unui seminar deschis, organizat de Clinica Adler Medical, Ludmila Chistruga, medic mamolog, a ținut să explice femeilor cauzele și aspectele importante ale cancerului mamar.

Ludmila Chistruga, medic mamolog la Clinica Adler Medical

„Cancerul este a doua cauză de mortalitate la noi în țară, după patologiile cardio-vasculare. Cancerul glandei mamare este poziționat pe primul loc în structura morbidității oncologice la femei și a dezabilității primare cauzate de neoplazii. Statisticile indică că 70% din femeile depistate cu cancerul mamar au între 50-69 ani. Cu toate acestea, medicul evidențiază un aspect alarmant, care se referă la faptul că, cancerul, inclusiv cel mamar, a întinerit în ultimii ani foarte mult. Acest lucru nu este regăsit în statistici din motiv că unii dintre pacienți preferă să plece peste hotare pentru tratament, în special pacienții tineri,  care caută posibilități financiare de a se trata peste hotare și ei nu sunt luați la evidență aici. Un motiv ar fi rezultatul tratamentelor, care este mult mai bun peste hotare, de aceea cifra mortalității este mai mică.

Foarte des se întâlnește cancerul mamar depistat în timpul gravidității, o problemă ar fi că tinerele mame nu sunt investigate  și ghidate corect înainte de a rămâne însărcinate. În acest fel, femeia suportă un stres psihologic foarte mare, pe de o parte dorința de a da naștere unui copil, pe de altă parte patologia oncologică.

În Republica Moldova depistarea cancerului în prima etapa constituie 10%, pe când în Europa 60%, iar un aspect important este cel financiar, pentru că depistarea precoce este foarte costisitoare, dar cu rezultatele tratamentului foarte bune. Ea presupune depistarea maladiei în etapa ei incipientă, atunci când ea nu dă nici un semn”, precizează doctorul.

Investigațiile necesare

„Este important ca o dată în an în șirul investigațiilor medicale pe care le facem, să realizăm o mamografie, care poate depista semnele unei eventual cancer. Fiecare a patra femeie depistată cu cancer mamar este încadrată în gradul de dezabilitate, acest lucru fiind destul de grav, deoarece pacienta pierde un organ important, vizibil. O operație complexă de vindecare a cancerului afectează, în primul rând, brațul pe partea operată, iar acest lucru influențează capacitatea ei de a se încadra în lucrul fizic. Totuși, cu timpul, cu o reabilitare corectă, ele reușesc să revină la activitățile cotidiene”, mai spune Ludmila Chistruga.

Cauzele apariției cancerului mamar

Stresul care crește nivelul de estrogen din organism;

Factorii genetici  femeile care au o rudă care a avut sau are cancer de sân sunt mai susceptibile de a dezvolta această boală. Aproximativ 5% – 10% din cazurile de cancer de sân sunt ereditare;

Radiația ionizantă crește ușor riscul unei femei de a face cancer de sân;

Tratamentele hormonale, în special contraceptivele orale, care sunt destul de comode ca contracepție, dar cel mai mare dezavantaj al lor constă în faptul că ele afectează glandele mamare. Ambele forme de terapii hormonale – combinate sau care conțin doar estrogen – pot crește riscul unei femei de a face cancer de sân. Terapiile hormonale combinate determină un risc mai mare;

Prima sarcină după 40 de ani

Până la 40 de ani este recomandabil să facem o radiografie, după 40 o mamografie, iar diferențele sunt următoarele:

Mamografia este percepută ca o procedură de investigație imagistică, mai dureroasă și mai periculoasa ca și nivel al radiațiilor, în timp ce ecografia este privită ca și o tehnică imagistică, care nu poate conferi aceleași detalii de investigație ca și cealaltă.

Cum se realizează o mamografie

În mod practic, mamografia poate detecta cam toate masele solide de la nivelul sânului comparativ cu ecografia care poate vedea masa lichidiană de la acest nivel sau fluxul sanguin de la nivelul sânului.

Rata de diagnostic greșit doar pe mamografie, adică fără alte investigații imagistice suplimentare este de sub 10%.

Pe lângă efectuarea mamografiilor la cabinetul medicului ginecolog, orice anomalie a țesutului mamar se poate descoperi prin autoexaminarea regulată a sânilor. Iată de ce palparea trebuie să ocupe un loc important în rutina ta de îngrijire.

Autocontrolul sânilor este recomandat începând de la vârsta de 20 de ani, când țesutul mamar este complet dezvoltat. Potrivit sfatului medicilor, aceasta procedură trebuie efectuată cel puțin o dată pe lună, pentru ca orice modificare care apare în structura sau forma sânilor să poată fi depistată imediat. Palparea este un examen simplu, care se realizează ușor. Scopul acestui exercițiu este de a identifica eventualele schimbări ale aspectului pielii (culoare, textura), noduli, umflături, îngroșări, gropițe sau pliuri ale țesuturilor.

Cum faci acest lucru?

„Cel mai bun moment pentru efectuarea palpării este la 7-10 zile după începerea menstruației (sau la 1-3 zile după sfârșitul ei). Este ideal ca autoexaminarea să fie făcută, lunar, în aceeași zi a lunii, pentru că în acest mod țesutul mamar nu va fi afectat, în timpul controlului, de schimbările asociate cu menstruația, iar depistarea eventualelor anomalii va fi mai ușor de realizat. Palparea se poate face în fața oglinzii, la duș sau stând întinsă pe pat, însă, dacă ești la început, este de preferat ca prima autoexaminare să fie făcută în fața oglinzii, pentru ca să poți apoi stăpâni mai bine mișcările efectuate”, spune doctorul mamolog.

Când mergem la doctor?

Dacă în urma autoexaminării ai descoperit anomalii în structura sau forma sânilor, fă o programare la ginecolog pentru a verifica despre ce este vorba. E cazul să consulți medicul dacă ai sesizat:

  • o zonă diferită de restul țesutului mamar;
  • o excrescență sau o îngroșare în interiorul sau în apropierea sânului ori în zona axilară, dacă aceasta persistă pe toată perioada ciclului menstrual;
  • o schimbare a dimensiunii, formei sau conturului sânului;
  • un nodul (de regulă, nodulii au dimensiunea unui bob de mazăre, așa încât nu trebuie să te aștepți la o masă nodulară de proporții);
  • întărirea anormală a zonei de sub pielea sânului;
  • o modificare a aspectului pielii sau al mamelonului;
  • secreții (limpezi sau sângerii) de mamelon;
  • înroșirea sânului sau a mamelonului.

Autor: Daniela Pascari, stagiară

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: