Gestionarea banilor este o abilitate care se formează treptat, însă studiile arată că primii ani de independență financiară sunt decisivi pentru viitorul economic al unei persoane. Tinerii sub 35 de ani se confruntă adesea cu tentații de consum, presiunea socială și lipsa de educație financiară, ceea ce îi face mai predispuși la greșeli. Raportul OECD privind educația financiară indică faptul că peste 60% dintre tineri nu au un plan clar de economisire, iar consecințele se resimt mai târziu, când responsabilitățile cresc.

Prima greșeală frecventă este cheltuirea impulsivă a veniturilor. Mulți tineri cheltuie mai mult decât câștigă, atrași de cumpărături online, gadgeturi sau experiențe care aduc satisfacții imediate. Psihologia consumului arată că obiceiul de a cheltui pentru recompense rapide reduce capacitatea de a economisi pe termen lung.

A doua greșeală este neglijarea economiilor pentru situații de urgență. Specialiștii recomandă ca fiecare persoană să aibă un fond de urgență echivalent cu 3–6 luni de cheltuieli. În lipsa acestuia, orice problemă medicală, pierdere a locului de muncă sau reparație costisitoare poate duce la datorii greu de gestionat.

A treia greșeală este dependența excesivă de credite de consum. Datele Băncii Mondiale arată că tinerii recurg frecvent la carduri de credit sau împrumuturi rapide pentru cheltuieli curente, nu pentru investiții. Dobânzile ridicate și lipsa unui plan de rambursare duc la un cerc vicios al datoriilor.

A patra greșeală este lipsa de investiții timpurii. Mulți tineri amână gândul la investiții considerând că este prea devreme, dar studiile arată că perioada de acumulare de capital este mai eficientă atunci când începe la vârste mici, datorită efectului compunerii dobânzilor. Chiar și sume mici, plasate constant, pot produce rezultate semnificative după câteva decenii.

A cincea greșeală este absența unui buget personal. Cercetările arată că persoanele care își notează veniturile și cheltuielile au șanse duble să economisească în comparație cu cei care nu o fac. Lipsa unui plan duce la cheltuieli necontrolate și la sentimentul permanent că banii „nu ajung”.

A șasea greșeală este ignorarea educației financiare. Mulți tineri nu citesc cărți, articole sau nu urmează cursuri de educație financiară, deși resursele sunt accesibile. Studiile confirmă că nivelul scăzut de alfabetizare financiară este asociat direct cu decizii greșite în privința creditelor, economiilor și investițiilor.

A șaptea greșeală este trăirea peste posibilități pentru a menține o imagine socială. Presiunea de a arăta un anumit stil de viață pe rețelele sociale îi determină pe mulți să facă achiziții nejustificate. Conform unui raport realizat de Deloitte, aproape jumătate dintre tinerii din mediul urban recunosc că au cheltuit bani doar pentru a părea la același nivel cu prietenii sau colegii lor.

Recunoașterea acestor greșeli este primul pas către o mai bună gestionare a finanțelor. Specialiștii recomandă ca tinerii să înceapă devreme să economisească, să investească treptat și să își dezvolte obiceiuri financiare sănătoase care le pot asigura stabilitatea pe termen lung.

Distribuie articolul: