O treime dintre alimentele bune pentru consum ajung la gunoi, iar mii de oameni îndură foame.

Din anul 2019, la inițiativa Organizației Națiunilor Unite, pe 29 septembrie este marcată Ziua Mondială de Conștientizare privind Risipa și pierderile alimentare. Evenimentul a fost instituit cu implicarea Agenției Națiunilor Unite pentru alimentație  și Agricultură (FAO) și Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) pentru a atrage atenția asupra necesității de a reduce pierderile și risipa de alimente și de a contribui la dezvoltarea durabilă.

Această zi reamintește lumii că o treime din alimentele produse global ajung să fie pierdute sau aruncate, în timp ce milioane de oameni trăiesc în insecuritate alimentară.

Risipa de alimente în Moldova

În țara noastră nu există instrumente de măsurare și monitorizare instituțională a risipei de alimente, dar din estimările unor expertize economice locale semnate de Idis Viitorul, aruncăm între 71-75 kg per cap de locuitor, adică anual 180 mii de tone,  echivalentul a 3 mii de vagoane marfare pe o lungime de 40 km. Pe de altă parte, datele Biroului Național de Statistică, arată că rata sărăciei absolute în Moldova este de 33,6%.

În acest context, Banca de Alimente din Moldova, în calitate de membru asociat al Federației Europene a Băncilor de Alimente și structură care promovează prevenirea risipei și a foamei în Moldova, vine cu un îndemn către consumatorii casnici și operatorii din domeniul agro-alimentar de solidarizare în combaterea acestor fenomene în țara noastră.

Din anul 2021, am recuperat 449 600 kg de produsealimentare de la agenții economici din domeniul agro-alimentar. Acestea au fost distribuite în 89 de servicii socialedin toată țara și au hrănit peste 10 000 de oameni aflați îndificultate. Cantitatea recuperată este echivalentul a     889 000 de porții de mâncare, conform standartelor FEBA.

Ce poate face un consumator casnic pentru a reduce risipa?

• Planifică cumpărăturile și respectă lista.
• Verifică etichetele și depozitează corect alimentele.
• Congelează surplusul.
• Gătește în porții adaptate familiei, cântărește porțiile.
• Redescoperă creativitatea: pâinea uscată devine pesmet, legumele rămase – o supă crem gustoasă.
• Donează– solidaritatea cu vecinii sau oamenii aflați înnevoie este un demers aflat la îndemâna oricui și poate fi o practică eficientă de diminuare a risipei, dar și de sprijin a unor oameni care nu au acces la alimente.

Pentru inspirație și sfaturi practice, accesează Ghidul de prevenire a risipei de alimente: https://bancadealimente.md/

Cele mai frecvente cauze ale pierderilor și risipei alimentare diferite ușor în funcție de veriga lanțului agroalimentar(producție, transport, comerț, consum), dar în general se rezuma la :

1. La producere și recoltare

• Supraproducția – se cultivă mai mult decât se poate vinde sauconsuma.
• Standardele estetice – legume și fructe care nu au forma saudimensiunea „perfectă” nu ajung pe raft.
• Pierderi la recoltare – tehnici ineficiente, lipsă de forță de muncă sau condiții meteo nefavorabile.

2. În procesare și distribuție

• Defecte de ambalare sau etichetare – produse bune, dar retrasedin piață pentru că nu respectă cerințe de marketing sautehnice.
• Probleme logistice – depozitare și transport inadecvat(temperatură, umiditate, manipulare).
• Planificare ineficientă – producătorii sau comercianții nu sincronizează corect cererea cu oferta.

3. În retail (magazine, piețe, restaurante)

• Stocuri prea mari – pentru a evita lipsurile, comercianțiisupraaprovizionează.
• Termene de valabilitate scurte – etichete „A se consuma de preferință înainte de…” sunt adesea interpretate greșit și duc la aruncarea prematură a produselor.
• Promoții și marketing – ofertele de tip „cumperi 2, primești 3” stimulează cumpărarea excesivă și aruncarea ulterioară.

4. La consumatori (acasă)

• Cumpărături neplanificate – lipsa listelor de cumpărături sauachiziția impulsivă.
• Porții prea mari – gătit excesiv sau comandă la restaurant pestenecesar.
• Neînțelegerea etichetelor – confundarea termenelor „expiră la” cu „de preferință înainte de”.
• Depozitare greșită – păstrarea alimentelor în condiții neadecvateduce la alterare rapidă.

La nivel mondial, 40% din totalul risipei de alimente are loc în gospodării, 25% în sectorul de producere, tot 25% in sectorul procesării și 15% în sectorul comercial.

Cum pot agenții economici preveni aruncarea alimentelor muncite?

În 2022, Republica Moldova a adoptat pentru prima dată Legea nr. 299 din 3 noiembrie privind prevenirea pierderii și risipei de alimente. Ulterior, actul normativ a fost completat cu mai multe îmbunătățiri și, în prezent, oferă o serie de facilități operatorilor din sectorul agroalimentar care aleg să doneze alimente în loc să le arunce.

Banca de alimente are capacitatea logistică și expertiza necesară pentru preluarea, păstrarea și distribuția în siguranță a tuturor tipurilor de alimente. Acestea primesc o nouă viață odată ce ajung în serviciile sociale din toată țara unde oamenii nevoiași beneficiază de mese calde.

Ce câștigă companiile care colaborează cu noi?

✔ Reduc costurile de distrugere a produselor;

✔ Transfer rapid și sigur al alimentelor, cu acte conformelegislației;

✔ Plus valoare socială și reputațională: produsele ajung la copiii și adulții din centre sociale, cantine, centre maternale, aziluri, etc.

🌍 Fiecare gest contează: de la gospodării până la Marii producători și retaileri, putem transforma risipa în resursă și sa contribuim împreună la o Moldovă mai sustenabilă.

Cifre importante legate de subiectul prevenirii pierderii și risipei de alimente:

✓ 1/3 dintre alimentele produse pentru consumul uman suntaruncate anual la gunoi, în timp ce 733 de milioane de oameni suferă de foame la nivel global (Indice FAO)
✓ Hrana produsă, dar niciodată consumată ar fi suficientăpentru a hrăni 2 miliarde de oameni.
✓ 8% dintre gazele cu efect de seră sunt cauzate de deșeurilealimentare
✓ 1,05 miliarde de tone de alimente au fost irosite în gospodării , alimente, servicii și în comerțul cu amănuntul in 2022, echivalentul a 132 kg pe cap de locuitor. (UNEP,2024).
✓ Conform Expertului economic Veaceslav Ioniță, IdisViitorul, în 2025 au fost risipite 71 de kg de alimente pe cap de locuitor, adica 180 mii tone de alimente, echivalentul a 3000 de vagoane marfare
✓ 40% din totalul risipei de alimente are loc în gospodării, 25% în sectorul de producere, tot 25% în sectorul procesăriiși 15% în sectorul comercial.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: