Din anul 2019, la inițiativa Organizației Națiunilor Unite, pe 29 septembrie este marcată Ziua Mondială de Conștientizareprivind Risipa și pierderile alimentare. Evenimentul a fostinstituit cu implicarea Agenției Națiunilor Unite pentruAlimentație și Agricultură (FAO) și Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) pentru a atrage atenția asupra necesitățiide a reduce pierderile și risipa de alimente și de a contribui la dezvoltarea durabilă.

În acest context, Banca de Alimente din Moldova, în calitate de membru al Federației Europene a Băncilor de Alimente șistructură care promovează prevenirea risipei și a foamei înMoldova, vine cu un îndemn către consumatorii casnici șioperatorii din domeniul agro-alimentar de solidarizare încombaterea acestor fenomene în țara noastră.

Prin conștientizarea consecințelor acestor fenomene, luarea de atitudine și schimbări în comportamentul fiecăruia putempreveni aruncarea alimentelor bune pentru consumul uman, iaracest lucru va avea un puternic impact economic, social șiecologic pentru prezent, dar mai cu seamă pentru viitor.

Câteva practici simple, dar sustenabile, pot ajuta fiecare familiesă prevină risipa alimentelor și respectiv, să salveze banii plătițipentru acestea:

1. Planificarea cumpărăturilor– un meniu și o listă de cumpărături scrisă vor preveni cumpărăturile în exces șiachizițiile inutile
2. Utilizarea congelatorului pentru surplusul de alimente: astfel poate fi prelungită durata de viață a majoritățiitipurilor de alimente
3. Citirea corectă a etichetelor ne permite să cunoaștemtermenii de valabilitate, dar și condițiile de păstrarespecificice oricărui aliment
4. Calcularea porțiilor e o modalitate de a cumpăra și a gătifără excese
5. Valorificarea alimentelor rămase: bucățile de fructe saulegume, pâinea care nu mai e proaspătă sau cateva linguride iart mai au puterea de a hrăni, dacă sunt folosite în rețetenoi
6. Donarea alimentelor sau mâncării gătite: solidaritatea cu vecinii sau oamenii aflați în nevoie este un demers aflat la îndemâna oricui și poate fi o practică eficientă de diminuare a risipei, dar și de sprijin a unor oameni care nu au acces la alimente.

Agenții economici care operează în domeniul agro-alimentar, importă, produc, exportă sau comercializează alimente suntîndemnați să devină partenerul Băncii de Alimente pentru a preveni aruncarea alimentelor deja muncite.

Banca are capacitatea logistică și expertiza necesară pentrupreluarea, păstrarea și distribuția în siguranță a tuturor tipurilorde alimente. Acestea primesc o nouă viață odată ce ajung înserviciile sociale din toată țara unde oamenii nevoiașibeneficiază de mese calde.

Iată care sunt principalele avantaje pe care le asigură un parteneriat cu Banca de Alimente:

1. Oferă o soluție pentru situațiile în care compania e constrânsă să arunce produsele: nu mai trebuie să alocetimp, oameni și bani pentru a aplica metodele clasice de distrugere a alimentelor.
2. Asigură recuperarea rapidă, gratuită și în condiții de maximă siguranță a tuturor tipurilor  de alimente. Banca de Alimente dispune și de toate actele necesare pentru ca acestproces să se desfășoare conform legislației naționale;
3. Plus valoarea oferită este faptul că  dăm o nouă viațăalimentelor: acestea rămân în circuitul uman grațieparteneriatelor cu servicii sociale din toată țara. Astfel, produsele recuperate sunt folosite pentru a hrăni oameniinevoiași, adulții și copiii care primesc o masă caldă încantinele sociale.

Cifre importante legate de subiectul prevenirii pierderii șirisipei de alimente:

✓ 1/3 dintre alimentele produse pentru consumul uman suntaruncate anual la gunoi, în timp ce 733 de milioane de oameni suferă de foame la nivel global (Indice FAO)
✓ Hrana produsă, dar niciodată consumată ar fi suficientăpentru a hrăni 2 miliarde de oameni.
✓ 8% dintre gazele cu efect de seră sunt cauzate de deșeurilealimentare
✓ 1,05 miliarde de tone de alimente au fost irosite îngospodării, alimente, servicii și în comerțul cu amănuntulîn 2022, echivalentul a 132 kg pe cap de locuitor. (UNEP,2024).
✓ În 2022 a fost adoptată pentru prima dată în Moldova Legea Nr. 299 din 3 noiembrie 2022 privind prevenireapierderii și risipei de alimente
✓ Conform Expertului economic Veaceslav Ioniță, IdisViitorul, în 2024 au fost risipite 71 de kg de alimente pecap de locuitor, adica 180 mii tone de alimente, echivalentul a 3000 de vagoane marfare
✓ 40% din totalul risipei de alimente are loc în gospodării, 25% în sectorul de producere, tot 25% în sectorul procesăriiși 15% în sectorul commercial.
✓ În Republica Moldova, risipa și pierderile de alimente, în2023, au fost de 19,2 miliarde de lei, cu 1,4 miliarde de leimai mult decât în 2022. Din cele 19,2 miliarde de lei: 12 miliarde de lei a fost risipă de alimente, restul au fostpierderi de alimente. În 2023, din cele 19,2 miliarde de lei, 6,6 miliarde de lei au constituit produsele aruncate de cătrepopulație. Cu 500 de milioane de lei mai mult față de 2022 (https://ionita.md/2024/01/12/133-analize-economice-risipa-alimetara-si-cum-luptam-cu-ea/)

Despre Banca de Alimente din Republica Moldova

Băncile pentru Alimente sunt organizații non-profit, care colectează produsele donate de importatori, distribuitori sauretaileri. Obiectivul lor este ca alimentele și alte produse însurplus să nu fie irosite, ci să fie consumate de oamenii aflați îndificultate.

Banca de Alimente este prima organizație non-profit localăaxată pe prevenirea risipei de alimente și a foamei. Din anul2022 este membru asociat al Federației Europene a Băncilor de Alimente.

În 2023, organizația a colaborat cu 35 de agenți economici și a recuperat 124 de tone de alimente. Conform standardelor FEBA, e vorba de 248.960 de porții de mâncare oferite în 51 de serviciisociale beneficiare.

În prima jumatate a anului 2024, 25 de agenți economici din domeniul agro-alimentar au fost partenerii Băncii de Alimente, 17 dintre ei au colaborat pentru prima dată cu echipa noastră. Grație acestor parteneriate, am recuperat 𝟏𝟐𝟓.𝟐𝟑𝟗 de 𝐤𝐠 de produse alimentare, 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐯𝐚𝐥𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐚 𝟐𝟓𝟎.𝟒𝟕𝟖 𝐩𝐨𝐫𝐭̦𝐢𝐢 𝐝𝐞𝐦𝐚̂𝐧𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐨𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢𝐢 𝐧𝐞𝐯𝐨𝐢𝐚𝐬̦𝐢.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: