De ieri, internetul clocotește. Internauții moldoveni sunt supărați că pe o pagină de Facebook a fost publicată o imagine în care o mămică „stă cu mâinile în șolduri” în timp ce copilul stă întins pe o stradă din Chișinău. Părinții cu experiență au calificat scena drept „tantrum” (accese de furie, specifice copiilor cu vârstele între 1 – 4 ani). Au urmat postări cu sute de comentarii, etichetări și multe calificative, inclusiv pe grupuri publice destul de cunoscute.

Colega noastră Anna Smolnițchi a vrut să afle ce spune legea despre fotografierea/filmarea oamenilor sau a diferitor situații în locurile publice? Ni se încalcă dreptul la imagine, respectiv dreptul la viață privată, dacă ne pomenim într-o zi pe internet în pozele sau filmulețele cuiva? Facem lumină asupra subiectului în Cabinetul Avocatei Străisteanu Doina Ioana.

  1. Consimțământul unei persoane, pentru captarea imaginii sale de către un terț, nu este necesar atunci când imaginea, înregistrarea audio sau video este făcută/ folosită pentru a exercita/ a proteja alte drepturi sau interese ocrotite de lege.
  2. Consimțămîntul persoanei nu se cere atunci când aceasta este filmată/ fotografiată în spațiul public în timp ce încalcă ordinea publică (comite un atac la persoană, face uz de violență, se exprimă agresiv fizic și verbal față de terț, comite o infracțiune, etc.). Aceste imagini pot fi folosite ca probe împotriva persoanei pentru a fi atrasă la răspundere conform legii, dar și pentru informarea opiniei publice atunci când persoana filmată / fotografiată este un angajat al statului în exercitarea atribuțiilor de serviciu (politician, avocat/ judecător, procuror, persoană publică / jurnalist / activist, etc., de la care societatea cere conduită exemplară, legală și decentă.)
  3. Imaginile realizate în spațiul public, unde nu puteți avea așteptarea intimității (proteste, cluburi, evenimente publice, concerte, etc.) nu necesită acordul dvs. pentru publicare. Consimțământul dvs. se prezumă. Această regulă a fost de curând făcută lege, prin modificările aduse la Codul Civil al Republicii Moldova. Textul nou indică clar:  „Dacă o persoană consimte ca imaginea să fie captată în circumstanțe din care rezultă în mod evident că imaginea sa va fi difuzată, se prezumă că ea de asemenea consimte la reproducerea și difuzarea acesteia pe cale obișnuită, așa cum se putea aștepta în mod rezonabil în aceste circumstanțe”.
  4. Fotografierea și filmarea politicienilor, a persoanelor publice și a persoanelor cunoscute societății nu cere acordul prealabil al acestora, mai ales atunci când aceștia manifestă un comportament incompatibil cu funcția și rolul asumate în societate. Apoi, poliția nu are nevoie de consimțământul persoanei atunci când o reține, când efectuează percheziții sau audiază suspecții. Legea însă nu îi permite poliției transmiterea acestor imagini către mass media, ceea ce în R. Moldova se întâmplă regulat. Este o încălcare, spre exemplu, filmarea conducătorilor auto de către jurnaliști, în timp ce sunt verificați de către Inspectorii de Patrulare. Difuzarea unor imagini de acest fel poate fi legal făcută doar cu acordul șoferilor vizați, deoarece dreptul la imagine în așa caz le aparține.
  5. Imaginile pe care le postați dvs. în mediul online (pe rețelele sociale, vloguri, bloguri, platforme de discuții) pot fi reproduse și folosite fără acordul dvs. prealabil de către alte persoane. Și asta pentru că plasarea lor în spațiul public este deja un consimțământ. Există însă o condiție: imaginea captată sau plasată în spațiul public de noi trebuie folosită fără distorsionare sau dezinformare. Nu se permite distribuirea imaginilor dacă ați prevăzut asta în setări. De exemplu, ați publicat pe Facebook poze din vacanță și ați indicat expres că pot fi vizualizate doar de prieteni.Dacă imaginile postate de dvs. au fost totuși distribuite de alte persoane decât cele din lista de prieteni, raportați acest lucru la administratorii paginii și ai rețelei de socializare pentru a bloca utilizarea lor.

Folosirea imaginii captate, cu distribuirea informațiilor distorsionate despre persoana din imagine, este considerată o încălcare a dreptului la imagine, și nu doar. Persoana vizată poate solicita despăgubiri pentru defăimarea sa.

Nota Bene: Atunci când ne aflăm în spațiul public, avem tot dreptul de a refuza să fim filmați și fotografiați. Atunci când observați că sunteți filmat mergând pe stradă, șezând pe banca din parc sau pe o terasă, puteți să vă opuneți și să cereți să nu fie captată imaginea dumneavoastră, cu atât mai mult să fie distribuită sau folosită cumva ulterior.

Materialul intergral în găsești la Anna Smolnițchi

Distribuie articolul: