Cea de-a XI-a ediție a Festivalului Internațional de Film Documentar CRONOGRAF va avea loc în perioada 22-28 mai 2019, la Chișinău. Secțiunea CadRO, inaugurată în 2007, prezintă filme documentare despre istoria, cultura și spiritualitatea românească, ca pe un mijloc de (re)cunoaștere și de evocare a identității naționale.

În acest an, la Secțiunea CadRO participă în concurs 9 documentare impresionante – jurnale de călătorie în timp și spațiu, întâmplări istorice, destine și povești de viață ale românilor de pe ambele maluri ale Prutului și din alte comunități istorice.

Călărași – un ținut la poarta raiului este un documentar în regia lui Dumitru Grosei. Chiar dacă întreaga Moldovă este o așezare pitorească și foarte frumoasă, Călărașiul se deosebește prin faptul că se află în centrul pădurilor, a Codrilor. Această așezare bogată, are și prioritățile sale specifice: de istorie, cultură, spiritualitate, etnografie, agricultură, meșteșuguri și îndeletniciri, dar și de folosire a Codrilor ca mijloc de apărare. Datorită Codrilor, ținutul Călărașilor a putut să reziste de-a lungul timpului tuturor năvălirilor barbare. Călărașiul – este așezat în regiunea unei cruci mari basarabene, formată din patru sfinte mănăstiri: Hârjauca, Frumoasa, Hârbovăț și Răciula. Dacă luăm harta Basarabiei, vedem această mare cruce a acestor patru așezări.

Amintiri din copilărie prezintă povestea a trei copiii, Cata, Rareș și Robert, care-și petrec vacanța la bunica lor, jucându-se în munții Carpați din România. Jucându-se afară, urcând în copaci, impresionați de tot ce văd și având o imaginație creativă, aceștia descoperă frumusețea chiar și în cele mai neumblate colțuri.

1918 momentul românilor este un documentar în regia lui Dan Curean. Filmul descrie modul în care, în 1918, Transilvania s-a unit cu România.

Când luntrile s-au prefăcut în sârmă ghimpată, în regia Gabriela Baiardi, este un documentar în care se povestește cum a fost instalată sârma ghimpată pe ambele maluri ale Prutului. Mai exact, cu peste două secole în urmă, râul Prut unea multe dintre satele prin mijlocul cărora curgea. Pe un mal şi pe celălalt erau localităţi cu acelaşi nume, iar oamenii treceau dintr-o parte în alta cu luntrea. Dar în 1821, când Basarabia a fost anexată de Imperiul Rus, pe Prut a apărut sârma ghimpată. A fost dată jos în 1918, când s-a realizat unirea, dar în 1940, apoi în 1944, Prutul a devenit iar hotar între neamuri. Despre evenimentele din anii ‘40 au amintiri cei născuţi în perioada interbelică. Filmul prezintă oameni şi poveşti din două dintre satele „în oglindă” de pe malul Prutului: Petreşti şi Medeleni.

Gheorghe Bucur și fericirea comunistă, în regia lui Paul Palencsar, prezintă istoria lui Gheorghe Bucur, care a fost prizonier politic în perioada comunistă din România. Povestea lui este povestea a milioane de oameni care au fost închiși în lagăre de muncă forțată. Singura lor vină – nu erau de acord cu ideologia comunistă. Acum, Gheorghe Bucur locuieste în Gura Humorului, România, și povestește oricui vrea să știe ce înseamnă comunism.

Cartea soldatului, în regia Doinei Rusti și a lui Marius Donici, este realizat în baza unei cărți. Aceasta este povestea reală a unei cărți, pe marginea căreia un bărbat îndrăgostit și-a scris povestea. Era anul 1918, pe când se afla prizonier. Bărbatul se numește Fănică și este prizonier de război, la Severin. Îndrăgostit de Ana, își notează întâlnirile cu ea, sentimentele și dorințele, identificându-se treptat cu personajele romanului. Cartea pe marginea căreia s-a hotărât să țină un jurnal este Jean d’Agrève (1898) a vicontelui Marie-Eugène-Melchior de Vogüé, carte populară, ecranizată în 1922 (r. René Leprince).

Călugărițele vrăjitoare, în regia lui Sorin Gociu, este un documentar despre toleranță/intoleranță, raporturile individului cu statul, dar și despre magie, atât în trecut, cât și în prezent. Pornind de la un fapt real petrecut la București, în 1715, când principesa domnitoare Pauna Cantacuzino a avut o criză în timpul slujbei de Sf. Maria, ea fiind suspectată că, împreună cu soțul ei, l-au trădat turcilor pe precedentul principe – Constantin Brâncoveanu. Pentru a o disculpa, neștiindu-se natura crizei – epilepsie, cădere de calciu etc., sub pretextul că ar fi fost fost vrăjita, două călugărițe martore ale crizei au fost spânzurate, iar alta zidită de vie în subsolurile unei mănăstiri. Este o privire lucidă asupra fragilitații finite umane în raport cu statul, dar și a mentalului colectiv care nu poate ignora magia, mistica etc.

Bune şi blânde este un documentar realizat de Florin Andreescu. Acesta este un documentar despre o lume pe cale de dispariție, o mărturisire despre bucuriile, greutățile și dezamăgirile crescătorului de animale din Bucovina, spusă direct, neprotocolar.

Licu – o istorie românească, în regia Anei Dumitrescu, este o metaforă despre propria condiție și efemeritate, o lecție de viață, dar și un veac de supraviețuire. Timp de 92 de ani Licu a suferit, a iubit, a râs și a plâns. Documentarul prezintă România ultimului secol văzută de Licu.

Filmele documentare de la Secțiunea CadRO vor putea fi urmărite în zilele de 25, 26 și 27 mai, la cinematograful ODEON, Chișinău și vor fi jurizate de către Mircea Surdu, jurnalist și producător TV, Petru Hadârcă, actor și regizor, director al Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău și Ioan Cărmăzan, regizor, scenarist și scriitor, peședinte al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România.

Biletele și abonamentele pentru festival pot fi achiziționate pe iticket.md.

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: