Hărțuirea psihologică la locul de muncă se numește „mobbing”. Se manifestă în zeci de feluri.

Șeful te poate hărțui prin discreditare profesională: nu îți atribuie deloc sarcini sau îți atribuie sarcini care nu îți revin după competențe. Mobbing se consideră izolarea de ceilalți colegi, glumele făcute pe seama etniei, originii, vieții personale. Mai sunt și acțiunile care se manifestă prin agresiune fizică sau sexuală.

„De cele mai multe ori victima mobbing-ului nici nu își dă seama că e victimă și preferă să părăsească din proprie inițiativă locul de muncă fără a cere desbăgubiri. Chiar dacă legislația Republicii Moldova nu prevede termenul de „mobbing”, nu îl explică, nu înseamnă că nu ne putem proteja. Putem apela la Legea cu privire la asigurarea egalității, la Codul Muncii care prevede dreptul salariatului de a avea demnitatea respectată, de a avea un climat favorabil, de a nu fi agresat sexual, de a nu fi discriminat față de ceilalți angajatori. Salariatul, odată ce conștientizează că e victimă, se poate adresa la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, fie să acționeze în justiție”, explică avocatul Sabina Cerbu.

Înainte de a apela la instanța de judecată este bine ca victima să colecteze probe. La acestea putem atribui comunicările pe e-mail cu angajatorul sau alți colegi, copiile actelor interne prin care a fost discriminat salariatul.

Sursă: bizlaw.md

Distribuie articolul: