Când a ajuns pentru prima dată la Montreal, își amintește și acum, era prin centru, iar autobuzul s-a oprit în fața unui loc frumos, ca în filme… Un spațiu mare cu gazon, pe care stăteau studenți și discutau sau citeau și o alee lungă și îngrijită care ducea spre o clădire veche care arăta ca un castel. Mai târziu a aflat că aceasta era universitatea McGill și că aceasta era în top 15 a facultăților de drept din lume. Atunci Ana Pac, o fetiță de numai 13 ani venită cu mama din Republica Moldova în Canada, și-a pus drept scop să ajungă să învețe acolo. După cel mai mare șoc cultural din viața ei, ani de adaptare și multe descoperiri de tot genul, Ana a absolvit această facultate, iar acum are propriul birou notarial la Quebec. 

A luat-o de la capăt, la doar 13 ani

„Înainte să plecăm nu mi-am făcut așteptări, eram entuziasmata și era o nouă aventură. Însă când a trebuit să începem tot de la zero, destul de repede am realizat valoarea lucrurilor simple care deseori uităm să le apreciem. Am fost nevoită să învăț franceză, să îmi fac noi prieteni și să îmi găsesc locul în noua societate cu regulile ei. Nu a fost ușor. Am înțeles ce înseamnă valoarea la fiecare dolar și că, dacă dorești să ajungi undeva, nimeni nu o să te împingă și pe nimeni nu le interesează scuzele tale, o să trebuiască singur să muncești. În schimb, am fost impresionată de această societate: de cât de politicoși și binevoitori sunt oamenii aici, cât de bine este totul organizat, cât de bine sunt integrați imigranții în sistemul lor”, își amintește Ana Pac.

American dream – mai aproape ca niciodată

„Am descoperit o societate cu reguli respectate la orice nivel școlar, am rămas fost foarte plăcut surprinsă că este absolut normal ca studenții să lucreze în timpul studiilor (de la 14 ani) că să își plătească cheltuielile și să înceapă să își formeze responsabilități. Am realizat atunci că ideea pe care o numeam noi „American dream” (Visul American) într-adevăr există și ar fi posibil de atins. Și o dată ce realizezi că toate cărările îți sunt deschise și totul depinde numai de tine, cred că nu te mai oprește nimic să mergi spre scopul tău. Asta m-a motivat enorm de mult”, ne-a mai declarat Ana.

Citea deciziile curții supreme cu voce tare

„Concursul pentru a intra la Universitatea pe care eu o ochisem încă de când am ajuns în Canada este foarte mare și este incredibil cât de specifice sunt criteriile și cerințele de admitere. Dar am reușit din prima încercare. Studiile au fost dificile, însă eram foarte entuziasmată și motivată. Făceam zilnic 3 ore pe drum în transport public, unde citeam constant, mâncăm și citeam, fie așteptând autobuzul, fie în pat. Citeam deciziile curții supreme în engleză cu voce, iar asta m-a ajutat enorm. Am finalizat universitatea în 3 ani în loc de 4 și, cu toate că aveam ambiții să mă specializez ca avocat într-un birou mare în drept internațional, în ultimul moment am decis să fiu notar”, spune Ana, despre decizia sa.

Nu voiam să mă simt un „rău necesar”

„Am realizat că nu vreau să fiu persoana la care oamenii apelează doar în cazuri conflictuale. Nu voiam să mă simt ca un „rău necesar”. Biroul l-am deschis acum 3 ani, direct după universitate și stagiu, având ideea fixă despre locul perfect de muncă pentru mine: un oficiu nou și modern, un sistem organizat și standardizat și o echipă tânără, competentă, dar în același timp veselă. Ideea nu m-a părăsit și, văzând cum toate, pas cu pas, se întâmplă, asta își dă aripi.  Ceea ce părea să fie simplu și frumos a devenit un șantier întreg, timp de vreo 3 luni. Când mi-au dat final costurile și mi-am dat seama câte credite trebuie să iau, a început adevărata încercare: să găsesc lucrători buni și să pun pe roate toate procesele”, a mai povestit Ana pentru EA.md.

Notarii în Canada au responsabilități mai extinse

„La moment am 7 angajați, din care 3 sunt moldoveni. Suntem o echipă tânără și multinațională, de care sunt foarte mândră. Nu sunt „șefa” ci colega lor, iar aceasta cred că este calitatea care mă ajută cel mai mult în afacere. Reușim la moment să facem aproximativ 750 de dosare pe an, este un lucru minuțios și complex. Diferența față de notarii din Moldova este că un notar în Quebec are o responsabilitate mai extinsă, în diverse tranzacții în care este implicat. Pe lângă asta, fac tranzacțiile câteodată în mai multe limbi în același timp: Franceză, Engleză, Rusă, Romană și uneori chiar și Italiană. Pe lângă dificultățile profesiei, desigur se adaugă gestiunea biroului, contabilitatea, resursele umane și atragerea noilor clienți. ce să zic… trăiesc la birou și câteodată mai trec pe acasă”, declară Ana, râzând.

 

Alegerile făcute în viață au obligat-o să fie puternică

„Susțin proiectele care promovează cultura noastră pentru că mă mândresc cu tot ce are neamul meu. Așa i-am adus cu concerte la Quebec pe Zdob și Zdub sau Carla`s Dreams. Nu obțin absolut nimic din vânzarea biletelor, este o donație în suportul artei și a comunității. Asta mă face împlinită. Cred că drumul meu de viață și alegerile pe care le-am făcut mă obligă să fiu puternică, indiferent de ce s-ar întâmpla. Bineînțeles că sunt momente când aș vrea să par mai slabă, să-mi rezolve și mei altcineva problemele, să se gândească la soluții și să organizeze totul, dar nu este cazul. Indiferent cât este de greu, îmi amintesc că sunt oameni care au încredere în mine”, ne recunoaște tânăra.

 

Ai succes atunci când te culci cu inima împăcată

„Succesul nu se măsoară numai în diplomele care le obții, în cariera care o construiești sau banii câștigați, ci în schimbările pozitive, mici și mari, care le creăm în jurul nostru. Cred că ai succes atunci când te culci cu inima împăcată. Când știi că ai găsit timp pentru oamenii apropiați și timp pentru a lucra asupra ta și a te dezvolta ca persoana. Nu îi judecați pe cei din jur, pentru că nu știți niciodată cât i-a costat succesul sau care au fost cauzele unui eșec. Fiți mai simpli, mai buni și mai pozitivi. Avem nevoie de femei care sunt atât de puternice încât pot fi blânde, atât de educate încât poți fi umile, atât de feroce încât pot fi pline de compasiune, atât de pasionale încât pot fi raționale și atît de disciplinate încât să poată fi libere, spunea Kavița Ramdaspss, iar pe mine citata aceasta mă inspiră mult”, ne-a mai declarat Ana Pac.

Foto: Arhivă personală

PS: Mulțumim pentru ajutorul în realizarea acestui material scriitoarei Liuba Sârbu