În lume există peste 300 de milioane de bolnavi asmatici iar în Europa, aproape 10 milioane de persoane cu vârstă sub 45 de ani suferă de astm. Astmul bronșic afectează căile respiratorii, sănătatea generală dar și calitatea vieții. Răspunsurile la cele mai frecvente întrebări ale pacienților cu astm devin esențiale și astăzi vin de la medicul pneumolog, Olimpia Gherman.

Ce este de fapt, astmul?

Astmul este o boală inflamatorie cronică care afectează căile respiratorii și are ca simptome principale: dispnee cu senzația de sufocare, wheezing-ul și tusea seacă.

Când putem vorbi despre suspiciune de astm?

  • când apare tuse seacă primăvara și toamna, mai ales când durata depășește 8 săptămâni;
  • când apar treziri nocturne, în special din a doua parte a nopții;
  • când sunt prezente crize de lipsa de aer, senzații de sufocare;
  • când apare “șuieratul” sau “fluieratul” în piept.

Caracteristicile astmului?

Variabilitatea- pacientul poate să descrie crize de sufocare în anumite situații și când vine la consultație totul să fie absolut normal). Declanșarea în special în a două parte a nopții spre dimineață, aceste simptome trezindu-l  din somn.

Care sunt simptomele unei crize de astm bronșic?

Pacientul care a trecut printr-o astfel de criză descrie manifestări precum:

  • senzație de sufocare;
  • dispnee predominant expiratorie;
  • senzație de corset sau armură;
  • “fluierat” în piept;
  • tuse seacă.

Care sunt factorii ce declanșează o criză de astm?

În limbaj medical este numit “triggeri”:

  • expunerea la alergeni – polen, ambrozie, acarieni etc.;
  • efortul fizic;
  • emoțiile intense în special râsul;
  • fumul de țigară;
  • schimbările de temperatura (frigul, ceață);
  • substanțele folosite pentru curățenie;
  • infecțiile respiratorii.

Putem preveni o criză de astm?

Există măsuri minimale care ajută la prevenirea unei crize astmatice, precum: evitarea expunerii la fumul de țigară, folosirea unor substanțe de curățenie puțin iritante și a măștii chirurgicale atunci când se curăță suprafețele cu aceste produse.

Cum se stabilește diagnosticul de astm bronșic?

Diagnosticul de astm se stabilește pe baza tabloului clinic, iar ceea ce ajută este spirometria cu test de bronhodilatație care poate arăta obstrucție și o ameliorarea semnificativă după administrarea Ventolinului. O spirometrie normală nu exclude diagnosticul de astm. Se efectuează și radiografie toracică de obicei pentru a se exclude diagnostice alternative, la pacientul cu astm radiografia este frecvent normală.

Cum se tratează astmul?

Există 2 tipuri de tratamente necesare în astmul bronșic: tratamentul de urgență și tratamentul de fond.

Tratamentul de urgență se referă la folosirea unui spray inhalator care acționează în maxim 5 minute de la administrare atunci când apar simptome precum dispnee cu senzație de sufocare sau tuse seacă persistentă.

Tratamentul de fond se administrează indiferent de simptome în funcție de recomandările pneumologului curant. Cooperarea cu medicul este esențială pentru succesul tratmentului unui pacient cu astm bronșic.

Se poate muri din cauza exacerbărilor de astm?

Din păcate da. În condițiile unei exacerbări a unui astm sever se produce bronhospasmul sever care nu mai răspunde la administrarea medicamentelor, pacientul prezintă desaturare importantă, aceasta fiind o urgență majoră și necesită internare.

Cum se apreciază controlul astmului?

Spirometria – poate arăta valori diferite în funcție de controlul obținut al astmului.

Te poți vaccina anti COVID 19 dacă ai astm?

Vaccinarea anti COVID 19  trebuie efectuată într-o unitate medicală unde anafilaxia poate fi tratată nu trebuie administrat la pacienții cu alergie la polietilenglicol.

Se estimează că în Republica Moldova aproximativ 4,0% din populaţie sunt pacienți asmatici.

Photo Credit: arhiva personală Olimpia Gherman

Distribuie articolul: