„Hai, când îl faci pe al doilea?”. „Ceasul ticăie, tu deja ai 23, cum va fi mai departe”. „Eu vreau să fiu bunică, vreau să îmi văd nepoții”. Vă sună cunoscute aceste fraze? Până nu demult acestea erau privite exclusiv ca o formă a bunelor intenții, dar specialiștii în psihologie i-au dat un nume destul de sonor: violență reproductivă.

Străin încă pentru Republica Moldova, termenul desemnează presiunea pe care societatea o pune pe umerii tinerelor femei, care fie au adoptat filosofia child free, fie s-au oprit din a face mai mulți copii decât unul. Teoria spune că această violență poate parveni de la părinți, rude apropiate, soți sau concubini ce abuzează de poziția de superioritate în cazul în care femeia se află în raport de dependență financiară sau socială.

Violența reproductivă a îmbrăcat de-a lungul timpului cele mai diverse forme, de la o extremă la alta. De exemplu, în Africa sau India există comunități în care femeile erau forțate, începând cu vârsta de 12 ani, să nască cât mai mulți copii, chiar dacă acest lucru contravine stării de sănătate fizică sau psihică. Pe de altă parte, au existat comunități amerindiene în care femeile erau sterilizate forțat. Indiferent de tipul violenței reproductive, aceasta creează la nivelul societății o percepție eronată asupra libertății decizionale de care ar trebui să se bucure o femeie.

Este important să mai amintim despre faptul că violența reproductivă se regăsește și în strategiile politice ale unui stat, cum ar fi cazul Chinei ce până nu demult interzicea nașterea a mai mult de doi copii sau cum ar fi politicile de încurajare a demografiei, pe care le propagă Polonia. Despre cazul polonez este important să amintim, mai ales pentru că avem în față un exemplu clasic de violență reproductivă, fiind incriminat orice fel de avort, astfel încât femeile nu mai pot decide independent asupra propriului corp, sau a viitorului lor.

Care sunt cauzele care generează violența reproductivă?

  • Lipsa educației sexuale în instituțiile de învățământ – este unul dintre factorii cu repercusiuni ample asupra viitorului, deoarece se atestă o imaturitate sexuală în rândul tinerilor, reflectată în tot mai multe sarcini neplanificate, abuzuri și relații toxice;
  • Cutumele sociale învechite – nici nu trebuie să mai amintim urările pe care le auzim la sărbători: „câte pene pe cocoș, atâția copii frumoși”;
  • Frustrările personale cumulate cu traumele lăsate netratate – Republica Moldova este printre statele cu cea mai mică rată de apelare la serviciile terapeuților și psihologilor, prin urmare, ne refulăm propriile greutăți în copii pe care îi facem, sperând că vom corecta situația. Acest lucru nu are sorți de izbândă, ci dimpotrivă accentuează și mai mult eșecurile personale.

Care sunt soluțiile de prevenire ale acestui fenomen?  

  • Determinarea unor limite personale clare – un gest de maturitate și de asumare pentru fiecare femeie. Nu mai este oportun să acceptăm remarci ce ni se par nelalocul lor.
  • Educație sexuală și emoțională – fie că este realizată prin intermediul instituțiilor pedagogice, fie autodidact, este mare nevoie să redresăm propriile percepții despre cine suntem și încotro ne îndreptăm. Nimeni nu ne poate „pune la bătaie” corpul și viitorul.

Violența reproductivă este, din nefericire, o plagă a contemporanietății, un soi de reminiscență din trecut pe care încă o acceptăm tacit și cu care trăim, lăsând-o să ne invadeze gândurile și starea de bine. Tu ce ai face pentru o schimbare?

Distribuie articolul: